Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Publicatia companiilor din agricultura si zootehnie

Laurentiu Rebega: Sunt și voi rămâne vocea fermierilor români în Parlamentul European

4 Noiembrie 2014  Autor: ilie stoian

Absolvent al Facultății de Zootehnie din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Laurențiu Rebega și-a desăvârșit studiile de specialitate absolvind cursurile Academiei Agricole Grindsted, din Danemarca. Domnul Rebega este europarlamentar din partea Partidului Conservator, fiind atât membru al Comisiei pentru Agricultură, cât și membru supleant al Comisiei pentru Piscicultură a Parlamentului European.


Peste toate, însă, Laurențiu Rebega și-a preluat mandatul cu toată seriozitatea, dovedind faptul că, dacă te implici, drumul de la vorbă, la faptă, poate fi cât se poate de scurt. Despre activitatea domniei sale dar, mai ales, despre misiunea pe care și-a asumato-o în forumul european, ne-a vorbit în interviul de față.


 


Stocurile de acum pot genera prețuri de dumping


 


infoFERMA: Domnule Laurențiu Rebega, cum se vede agroindustria României de la Bruxelles?


Laurențiu Rebega: E greu să vedem, în momentul de față, o altă imagine decât aceea pe care o știm, în raport cu situația care se manifestă la nivel european. Asta, pentru că avem cu toții o problemă care se numește Rusia. Chiar  dacă România nu este deocamdată afectată de importurile sau exporturile directe din și în această țară, cred că vom fi afectați în mod indirect. 22 de țări din Uniunea Europeană exportau până de curând alimente în Rusia, dar cumpărau materii prime de la noi. Deci, asta înseamnă că, mai devreme sau mai târziu, vom suporta și noi o briză rece. Mai mult decât atât, faptul că o anumită cantitate de produse nu mai merg spre Rusia, fiind depozitate peste tot în Uniunea Europeană, ne va crea o altă problemă, aceea a prețurilor. Pentru că toți continuă să producă, dar foarte puțini mai au piață de desfacere, iar stocurile pot genera prețuri aproape de cele de dumping.


 


infoFERMA: Se întrevede deblocarea situației?


L.R.: Discuții sunt numeroase, și la Bruxelles, și în România. Problema este următoarea: Nu numai România, ci și Uniunea Europeană trebuie să dimensioneze bugete pentru deschiderea spre noi piețe. Pentru că situația de acum nu se va opri prea curând, vecinătatea cu Rusia este permanentă și cred că dezvoltarea unor piețe alternative, care să ofere debușee în momente de criză, este mai mult decât necesară. Mai mult decât atât, cred că la nivel european trebuie constituite bugete de criză, mai ales pentru Industria alimentară. Iată, Industria alimentară din România produce. Și, cum bine spunea domnul Sorin Minea, președintele Romalimenta, pentru el, ca procesator, este foarte bine să ia materii prime din import, pentru că e mai ieftină, dar ce facem cu fermierii români? Este o gândire mai mult decât corectă, este o gândire sănătoasă care arată că, dincolo de preocuparea pentru propriul business, oamenii de afaceri din România încep să dea dovadă și de patriotism.


 


Zootehnia și procesarea trebuie promovate


 


infoFERMA: Ce alte măsuri credeți că ar fi necesare pentru dezvoltarea agriculturii și Industriei alimentare din România??


L.R.: Cred că ar trebui să orientăm anumite măsuri bugetare pentru promovarea zootehniei și a industriei de procesare. Cred că asta este esențial, în acest moment. Sectorul vegetal, de exemplu, a fost foarte bine dezvoltat, dar trebuie insistat pe zootehnie și Industria alimentară, în principal, pentru că produsul finit este acela care aduce profituri consistente, mai ales dacă ne referim la exporturi. Să nu uităm că Industria alimentară are acum cel mai mare aport la venitul național.


 


infoFERMA: Știm cu toții că potențialul de procesare al României este de cca șapte ori mai mare decât se produce acum.


L.R.: Eu nu aș mai vorbi depre potențial. De 24 de ani spunem că avem potențial. Haideți să trecem cu adevărat la fapte. Potențial există în oricare altă țară din Europa și din lume! Important este să luăm acele măsuri care, odată aplicate, să aibă în vedere ambele direcții: zootehnia și procesarea. Dar, aceasta din urmă trebuie să producă alimente de calitate la un preț rezonabil pentru consumator. Pentru că, indiferent în ce direcție ne îndreptăm, consumatorul trebuie să fie câștigătorul final al acestui lanț. Vorbeam de oamenii de afaceri. Orice afacere este făcută atât timp cât este profitabilă; dar, mai mult decât atât, s-a dovedit că a avea afaceri în acest domeniu este mult mai dificil. Riscurile sunt mult mai mari, trebuie să dai dovadă de multă intuiție. Și, mă bucur că oamenii de afaceri din agroindustria României au înțeles că nu mai pot acționa după ureche. Și-au angajat specialiști, iar acest lucru a făcut ca producțiile să crească în ultimii ani.


 


Avem specialiști de Top, la nivel european


 


infoFERMA: Din acest punct de vedere, al pregătirii specialiștilor, unde credeți că ne situăm, față de celelalte țări din Uniunea Europeană?


L.R.: Dacă o luăm din punct de vedere al teoriei, al pregătirii științifice pure, indiferent dacă vorbim de studenți sau cercetători, cred că ne situăm pe unul dintre primele trei locuri din Europa. Aș putea să spun ușor că ocupăm primul loc, dar ne lipsește cercetarea aplicată, sau, dacă vreți, cercetarea aplicată în România este prea puțin pusă în valoare, chiar dacă, în ultimul timp s-au făcut pași serioși în această direcție. Dar, cred că suntem într-un moment T 0, când trebuie să trecem urgent la retehnologizarea agriculturii. Realizăm producții foarte bune la porumb, la cereale, la rapiță, deci, este o dovadă că specialiștii își fac treaba. Mai trebuie însă insistat, pentru că putem conduce top-urile europene și la producție agrozootehnică, dar și la producție alimentară.


 


infoFERMA: Domnule Laurențiu Rebega, dacă avem programul Prima Casă, sau Prima mașină, de ce nu am avea și un program Primul Tractor sau Prima Combină?


L.R.: Cred că este o propunere foarte bună, mai ales dacă am reuși să facem un astfel de proiect care să vizeze tinerii fermieri, înglobând tot ceea ce ar însemna angajarea lui în spațiul rural, lucru care ne-ar bucura din toate punctele de vedere: specialiștii ar rămâne în spațiul rural, spațiul rural s-ar reechilibra, din punct de vedere demografic și, cel mai important lucru, aș spune, ar fi acela că s-ar păstra idenditatea națională acolo unde ea își are rădăcinile, adică, la țară. Ne-am conserva tradițiile, lucru esențial pentru România.


 


Fermierii sunt deschiși la colaborare


 


infoFERMA: Tot ce ați amintit până acum poate fi constituit în instrumente europene de lucru pentru fermierii români, după ce le veți propune la Parlamentul European?


L.R.: Trebuie să recunosc că, așa cum am promis în campania electorală, vreau să fiu vocea fermierilor români în Parlamentul European. Deja, cred că sunt la a șasea sau a șaptea întâlnire cu fermierii adevărați din România și mă bucur să văd o totală deschidere a lor, spre colaborare, lucru care nu poate decât să mă bucure, pentru că aștept de la toți fermierii din România propuneri legislative, opinii, chiar critici, pentru a le putea transforma în instrumente viabile.


 


infoFERMA: Colegii europarlamentari români pot să facă front comun cu dumneavoastră?


L.R.: Sigur că da. Avantajul nostru este că avem doi europarlamentari români cu mare experiență în Comisia pentru Agricultură, referindu-mă aici la doamna Viorica Dăncilă, Vicepreședinte al DGAgri și doamna Daciana Sârbu, care, chiar dacă este supleant în momentul de față, este Vicepreședinte la Comisia pentru Mediu, lucru care ne va fi deosebit de util, în viitor. Iar, dacă reamintesc și poziția de Comisar European a doamnei Corina Crețu, pot spune că România are o poziție determinantă în Parlamentul European.


 


infoFERMA: Dar, veți colabora și cu europarlamentari din celelalte partide care acum se află în opoziție, în România? Pentru că, de fapt, interesul este comun.


L.R.: Recunosc că am avut o singură discuție, cu un coleg de-al nostru de la un alt partid, dar am văzut la el o totală deschidere spre colaborare. Am rămas plăcut surprins de modul de abordare și, desigur, am concluzionat că va trebui să colaborăm ca, de la Bruxelles, să consolidăm agroindustria României.


 


Prieteni și alianțe


 


infoFERMA: Care sunt aliații europeni principali, pentru România?


L.R.: În primul rând, este Germania. Apoi, este Italia, țară cu care europarlamentarii români au colaborat foarte bine. Mai este Ungaria și Bulgaria. Desigur, aici mă refer la Comisia pentru Agricultură.


 


infoFERMA: Franța nu ne e prietenă?


L.R.: Franța are o poziție oarecum singulară, în Parlamentul European. Ca mare putere economică, la nivelul Europei, Franța își joacă propriile cărți. Dar, să știți că avem o bună colaborare cu europarlamentarii din țările nordice, lucru care nu poate decât să ne bucure.


 


infoFERMA: V-am întrebat de prietenii europeni ai României, pentru a putea contura eventualele alianțe pe care le puteți face, desigur, în beneficiul României.


L.R.: Tocmai de aceea, mă bucur să anunț că, în foarte puțin timp de la preluarea mandatului, am reușit să ni-l facem prieten pe domnul Paolo de Castro, Coordonatorul Comisiei pentru Agricultură, acela care va vizita România. Dar voi căuta să aduc în țară și alți europarlamentari, pentru că nu vreau să le arăt agricultura României pe internet, ci, la fața locului, pentru a ne cunoaște mai bine și, desigur, pentru a putea colabora mai bine. Nu vreau să se vorbească despre agricultura României doar din slide-uri, ci vreau să fim cunoscuți cu adevărat. Și, îmi mai doresc un lucru. Îmi pare că, până acum, la nivel european, lucrurile au fost judecate cam pentru aceeași oală. Or, sunt medii diferite, sunt realități diferite, așadar, și deciziile trebuie luate în așa fel încât să poată fi adaptate la realitățile din fiecare țară.


 


Nu sunt un europarlamentar de televizor


 


infoFERMA: Domnule Laurențiu Rebega, acum doi ani, doamna Viorica Dăncilă îmi spunea cu regret că așteaptă mesaje de la fermierii români, pentru a le putea susține poziția la Parlamentul European, dar aceste mesaje nu sosesc. Ce semnale aveți dumneavoastră, din acest punct de vedere, s-au mai deschis spre dialogul european fermierii din România?


L.R.: Să știți că, la început, și mie îmi era teamă de acest lucru. Dar, mergând printre ei am văzut că, dacă te simt că vrei cu adevărat să faci treabă, ei îți vor fi aproape. Exact de această atitudine am nevoie, pentru că nu vreau să fiu un politician de televizor, bun doar pentru declarații politice. Vreau să fiu unul dintre europarlamentarii care să poată să ajute cu adevărat pe cei pe care îi reprezintă. Or, eu sunt zootehnist, cu alte cuvinte, provin din mediul rural și vreau să îmi ajut românii de acasă.


 


infoFERMA: Se vorbește destul de puțin despre dezvoltarea rurală. Pentru că, satul românesc nu înseamnă doar fermă, mai înseamnă și școală, și bibliotecă sătească și tot ce face parte din universul sătesc. Ce intenționați să faceți din această perspectivă?


L.R.: Mă bucur că mă întrebați lucrul acesta, pentru că, recent, am discutat cu domnul Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii, și am ajuns la concluzia că ar fi fost foarte bine ca, la nivel național, să fi avut deja monografii pentru fiecare comună din România. Sunt sigur că am fi putut repartiza mult mai eficient fondurile, dacă am fi avut astfel de monografii. Tocmai de aceea, din câte știu, s-a luat decizia de realizare a acestora, pentru a da o dimensiune științifică alocării de fonduri, argumentată și din acest punct de vedere, al specificului și tradițiilor fiecărui sat din România.


 


infoFERMA: Care este mesajul dumneavoastră pentru fermierii din România, acum, după ce v-ați preluat mandatul de europarlamentar?


L.R.: Sunt mândru că sunt fermier. Să nu uităm că agricultura hrănește viitorul, iar dorința noastră este aceea de a găsi soluții mai bune, într-un parteneriat corect pentru ambele părți. Sunt doar unul dintre fermierii români și îmi doresc să fiu mereu în dialog cu ceilalți fermieri.