Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Publicatia companiilor din agricultura si zootehnie

Cu hambarul plin și buzunarul gol

4 Noiembrie 2014  Autor: ilie stoian

La fel ca altădată, țăranul român și-a făcut treaba: S-a trezit în crucea nopții și a pornit, ba pe câmp, ba în grajduri, apucându-se iar și iar de munca lui de Sisif cu crăpături în călcîie, în palme, în suflet. La vreme de amiaz, și-a așezat ștergarul, a apucat codrul de mămăligă și bucata de brânză și a mâncat pe fugă, cu gândul tot la ce are de făcut. Obosit, seara și-a socotit rodul: atâta grâu, atât porumb, vaca a mai fătat o vițică, porcul pare că s-a mai îngrășat, totul ar fi bine.


 


”Ba nu!”, strigă unul de peste drum. ”Degeaba cauți să fii mulțumit, n-ai voie! Degeaba vrei să te bucuri, nu te las! Degeaba vrei să ai timp să-ți mângîi copilul și nevasta, nu o să poți. O să trimit peste tine necazuri și griji de n-o să le poți duce!”


 


Cam așa e situația agrozootehniei românești, acum, când sfârșitul lui 2014 se apropie. Deși putem socoti încă un an foarte bun, deși, pentru prima dată după 1989, balanța comerială externă cu produse agroalimentare este excedentară, deși, în fine, fermierii români au dovedit în mod concret că pot ridica țara asta din mocirla în care se scaldă, iată, totul merge dintr-odată prost și nu din vina noastră, ci din cauza jocurilor internaționale. Bașca, la astea se adaugă și păcătoasa  de boală a limbii albastre care afăcut atâtea belele oierilor și crescătorilor de bovine.


 


Se pare că, încă o dată, trebuie să mai învățăm o lecție, aceea a identificării și fructificării altor piețe, decât acelea pe care exportam în mod tradițional. Dar, mai ales, trebuie să ne însușim și să aplicăm lecția dezvoltării sectorului de procesare, singurul care poate să fructifice la maximum și constant producția de cereale, legume, fructe, carne, lapte etc.


 


Altfel, cu toată priceperea și efortul lui, cu toate facilitățile create cu chiu cu vai de MADR, țăranul român va rămâne frunză în vânt.