Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Publicatia companiilor din agricultura si zootehnie

Până și comerciantii își doresc producători de flori din România

5 Noiembrie 2014  Autor: maria demetriad

Piața de flori din România va înregistra în 2014 o ușoară scădere, până la 190 de milioane de euro, comparativ cu 2013, când cele 2.000 de florării înregistrate la Registrul Comertului au realizat vânzări de circa 200 milioane de euro, a declarat Marius Dosinescu, director general al site-ului FlorideLux.ro, într-o conferință dedicată acestei industrii.


 


 "Din întreaga industrie de floristică, piața online de flori reprezintă circa 2,5%. Dacă sectorul clasic de vânzări scade, florăriile online înregistrează creșteri anuale de circa 30%. Cu o marjă de profitabilitate de 10-30%, piața florăriilor online este tot mai atractivă pentru mulți întreprinzători. Investiția medie într-o florărie online care se vrea importantă în piață este de circa 15.000 de euro", a mai spus Marius Dosinescu. În prezent, circa 130 de magazine online de flori își împart piața autohtonă, dar numai câțiva sunt cei care contează cu adevărat din punct de vedere al business-ului.  "La ora actuală, principalele probleme ale pieței românești de flori sunt date de lipsa producătorilor locali sau a unor programe din fonduri europene de încurajare a producției locale. O altă problemă este lipsa forței calificate de muncă, precum și percepția tinerilor față de meseria de florar", a precizat Marius Dosinescu. 


Potrivit sursei citate, importurile de flori au fost, în 2013, de 20 milioane de euro, în timp ce exporturile au totalizat numai 1,8 milioane euro. "Producția de flori a început să crească în România, în 2012, obținând 180 milioane de fire de flori, din care 150 milioane de fire plantate în câmp, iar restul, în sere. De asemenea, suprafața plantată a crescut până la 282 de hectare, în câmp, și până la 115 hectare, în spații protejate", a completat Silvia Ștefan, reprezentatul Ministerului Agriculturii.


 


Românul și furatul căciulii


 


Dar, cum să contezi pe piața europeană a producției de flori, cânt marile sere au fost distruse? De exemplu, serele de la Codlea și Oradea produceau peste 10 milioane de flori în fiecare an și mii de tone de legume pentru export. Erau faimoase în întreaga lume și concurau cu cele mai importante plantații din „Țara Lalelelor”. Acum, însă, au ajuns un morman de moloz și fiare contorsionate, se arată într-un material DiGi24. 


Câteva clădiri vandalizate și hectare întregi de pământ pârjolit. Atât a mai rămas din celebrele Sere Codlea din Brașov, faimoase odinioară în toată Europa, din Anglia și Franța până în Olanda și Germania. Până la Revoluție, cea mai mare parte din producția de pe cele 60 de hectare de sere și 200 de hectare de teren arabil ajungea la export.


În total, un profit anual echivalent de patru milioane de euro, pe care serele din Codlea îl scoteau în anii'80 din vânzarea celor 10 milioane de flori. Istoria serelor de la Codlea începe la jumatatea secolului al XIX-lea. Ele au fost construite de sașii care au învățat meserie de la specialiștii olandezi, primii grădinari ai Casei Regale din România.


Serele erau îngropate pe jumătate în pământ, pentru a face față temperaturilor scăzute din perioada iernii. După venirea la putere a comuniștilor, construcțiile sașilor au fost naționalizate și comasate între 1967 și 1969, într-o singură societate agricolă - Serele Codlea. Pentru români, serele însemnau garoafele oferite lui Nicolae și Elena Ceaușescu cu prilejul vizitelor din țară și, uneori, freziile ajunse în piețe primăvara. În schimb, în străinătate, orașul Codlea era cunoscut în 1980 drept Orașul Florilor.


„Serele erau orientate spre producția de flori, unele dintre cele mai puternice din Europa. Și nu greșesc”, spune Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii. Trandafiri și garoafe americane au fost cultivate pe 70% din suprafața serelor. Unde nu creșteau flori, cei 1.200 de angajați plantau: roșii, castraveți și cartofi. Imediat dupa Revoluție s-au produs mai bine de 200.000 de tone de legume. Se trimitea aproape zilnic câte două, trei, patru tiruri de legume numai la export! Plus ce se vindea de-aicea, era marfa multă! Enorm de multă marfă! Și bună”, spune Pasoiu Ion.


Serele din Oradea, distruse și ele


La 450 de kilometri de Brașov, pe o suprafață de 100 de hectare, se întindeau serele Orser din Oradea. „Erau unități de vârf, de super vârf. La Oradea, dacă nu ma înșel, încercaseră inclusiv folosirea apelor termale”, spune Valeriu Tabără, acela care cunoaște foarte bine sectorul.Lucrurile au mers bine până în 1995, când administratorii serelor - care reprezentau interesele statului român - au mărit prețul cu care florile din sere erau vândute peste graniță. Creșterea era cauzată de costurile de funcționare. Dacă până la revoluție, niciuna dintre cele două societăți nu plătea niciun leu pentru căldură furnizată de centralelele electrice de termoficare, din 1990 lucrurile s-au schimbat. An de an, prețul gigacaloriei a majorat costurile de producție. Astfel, serele românești pierd importante piețe externe.


Ghinioanele nu se opresc aici. Guvernul, prin semnatura lui Nicolae Văcăroiu, decide anularea taxelor vamale pentru importuri, așa că piețele românești sunt invadate de flori din alte țări, cu prețuri mult mai mici decât cele produse la Oradea sau Codlea. „Ridicam taxele vamale pentru anumite produse, mai ales cele care proveneau din sectoare. A fost și un anumit gen de presiune politică, inclusiv Fondul Monetar, Banca Mondială, de a elimina orice sprijin pe anumite sectoare economice”, explică Valeriu Tabără.În plin declin și rămase la stadiul din anii '80, serele de la Oradea și Brașov au de dat o luptă puternică. Administratorii încep modernizarea lor abia în 1996. Aproape jumătate de milion de euro s-a investit în fiecare clădire pentru montarea stropitorilor și sistemelor de irigații, similare celor din Olanda.


 


Export infim, import uriaș, dar o floare de speranță tot există


 


Exporturile românești de flori au scăzut în primele nouă luni din 2014, cu 15%, la 673.000 euro, în timp ce importurile s-au ridicat la 15,98 milioane euro, în scădere cu 8%, potrivit datelor furnizate de MADR la solicitarea NewsIn. Comparativ cu anul trecut, în primele nouă luni din 2013, România a exportat flori de 800.000 euro și a importat de 17,38 milioane euro. Principalele țări din Uniunea Europeană de unde se importă flori tăiate sunt Olanda, Italia, Ungaria, iar dintre țările extracomunitare, Turcia, Thailanda și Ecuador. Ministerul Agriculturii estimează menținerea constantă a suprafeței și producției de flori.


 Însă, o ”floare a speranței”, iată, există. Iată, un român a reușit să exporte mii de tone de flori tocmai în Olanda. Omul își trimite producția în țara florilor lună de lună, informează Incont, la cea mai mare bursă de acest fel din lume. A învățat meserie la celălalt capăt al lumii și de acolo a venit cu ideea că, dacă își pune mintea la contribuție le poate face concurență grădinarilor Europei.


Sebastian Mirciov s-a întors în România după ce a a stat aproape 30 de ani în Australia și și-a întemeiat acolo o familie. Are o afacere cu flori și pe continentul cangurilor, însă nicăieri nu e mai bine ca acasă, iar acum, ca cei doi copii îi sunt și "parteneri" de afaceri, totul merge uns. A investit peste 100 de mii de euro într-o fermă, într-un sat de lângă Timișoara. Se laudă deocamdată cu trei hectare de floarea-soarelui ornamentală, crini și gladiole, dar urmează să construiască, pe 20-30 de hectare, sere și solarii. "Semințele le-am importat din Australia și cantitatea a fost aprox de 1,2 milioane de semințe. Este un hibrid care nu se găsește aici. Și eu sunt de acolo, cunosc industria foarte bine”, explică Sebastian Mirciov, producător.


De la Deta, din judetul Timiș, florile ajung în Amsterdam. Transportul unui singur tir frigorific trimis în Olanda costă peste 3 mii de euro. Acolo, însă, florari din toată lumea licitează pentru nu mai puțin de 12 mii de specii diferite și e mare lucru să poți să le oferi ceva bun de ales.