Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Publicatia companiilor din agricultura si zootehnie

Influența modului de procesare a grăunțelor de cereale asupra indicilor nutritivi la tineretul ovin

2 Iunie 2015  Autor: aura alexa ioan

La rumegătoare, îndeosebi la ovine, funcția de nutriție este influențată de creșterea și dezvoltarea aparatului digestiv, respectiv de regimul alimentar asigurat, cu care se găsește în interrelații limitante sau de interdependență, condiționat evolutive.


Tehnologiile moderne de creștere a animalelor, în sistemele industriale care implică procesarea furajelor, au modificat în mare măsură comportamentul alimentar, cu afectarea parțială a mecanismelor de reglare a ingestiei voluntare de hrană. Prin reglarea ingestiei de hrană se asigură un anumit raport, relativ constant, de substanțe și energie, în funcție de cerințele organismului animal. Se relevă în acest context importanța proporționării și accesibilității energiei și a substanțelor nutritive din hrană, în raport cu cerințele energetice și nutritive, în măsura în care nu se depășește capacitatea de adaptare a animalelor prin reglarea ingestei de hrană. Consecința acestei inadaptări se reflectă negativ în performanțele productive ale animalelor.


 


Prepararea nutrețului, o adevărată artă!


Metodele de preparare a nutrețurilor sunt diferite și pot fi grupate în: metode fizice: curățirea, mărunțirea, înmuierea, melasarea, saramurarea, fierberea etc.; metode chimice: tratarea nutrețurilor cu alcali sau acizi; metode biologice: încolțirea, fermentarea etc. Utilizarea acestor metode depinde, în primul rând, de natura nutrețurilor, de animalele în hrana cărora se folosesc, de sistemul în care sunt exploatate animalele etc. În decursul timpului au fost elaborate o serie de tehnologii de preparare pe categorii de nutrețuri. Aplicarea uneia sau alteia dintre metode, în cadrul fermelor sau unităților mari de tip industrial, rămâne o problemă de eficiență care trebuie apreciată prin sporirea digestibilității componentelor nutrețurilor, prin consumul de energie sau alte materiale și, în ultimă instanță, prin costul unei unități de produs.


În alimentația tineretului ovin la îngrășat, procesarea grăunțelor de cereale se face prin diferite procedee de condiționare prelucrare și tratare: curățirea de impurități se realizează cu ajutorul unor utilaje numite tarare; batozarea porumbului presupune separarea boabelor de ciocălăi; măcinarea asigură posibilitatea omogenizării în tehnologia producerii furajelor combinate și a amestecurilor de concentrate și contribuie la creșterea digestibilității substanțelor organice; expandarea este un proces termodinamic prin care se realizează un concentrat amidic pentru rumegătoare în care participă grăunțele de cereale (porumb, orz, grâu, sorg) în proporție de 70-80.


 


Potrivit cercetărilor făcute de ing. Bogdan Gheorghe și publicate în lucrarea sa de doctorat „Influența modului de procesare a grăunțelor de cereale asupra indicilor nutritivi la tineretul ovin” a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului Timișoara,acesta a determinat măsura în care modul de procesare al grăunțelor de cereale are efect asupra indicilor nutritivi și bioproductivi la această categorie. „În hrănirea tineretului ovin la îngrășat procesarea grăunțelor de cereale, prin măcinare, este cea mai utilizată metodă. Măcinarea este operațiunea care are drept scop transformarea componentelor unor rețete cu ajutorul mijloacelor mecanice, în vederea obținerii granulației dorite. Majoritatea boabelor și semințelor au un conținut celulozic, de până la 16 % celuloză, din total substanță uscată. Gradul de utilizare a unui furaj crește cu cât digestibilitatea lui va fi mai mare și cu cât animalul, în funcție de specificitatea tractusului digestiv, îl va digera mai bine. O suprafață de contact mai mare a hranei cu microorganismele din rumen și sucul gastric contribuie la realizarea acestui deziderat”, a constatat ing. Bogdan Gheorghe.


În industria de nutrețuri combinate, compoziția granulometrică a materiilor prime are implicații directe în tehnologia de fabricație și în nutriție. Dimensiunea particulelor, finețea măcinișului în ultima instanță, este dictată de categoria de vârstă. Tehnic, se realizează prin adoptarea unor parametri tehnologici de măcinare adecvați. Întreprinderile producătoare de nutrețuri combinate folosesc în majoritate morile cu ciocănele. Sunt utilaje mai simple, robuste, ușor de exploatat, macină cele mai diverse materii prime și asigură condițiile de calitate specifice. Folosirea materiilor prime măcinate face ca activitatea de masticație, ca și cea a stomacului glandular, să fie mai redusă și animalul să cheltuiască mai puțină energie.


Consumurile de energie, corespund energiei proteinelor (5,5 Kcal/g) și lipidelor (9,4 Kcal/g), fixate în organismul animalelor (mușchii, țesuturi adipoase, viscere, piele, os, etc.). Aceste consumuri depind de viteza de creștere și de compoziția chimică a sporului în greutate (apă, proteine, lipide, minerale). Carența rației în glucide produce tulburări în desfășurarea normală a altor procese metabolice, în primul rând al celui lipidic, favorizând formarea în exces a corpilor cetonici, respectiv a apariției cetozei.


Potrivit tezei de doctorat a ing. Bogdan Gheorghe, la același nivel energetic, utilizarea unor rații cu nivele reduse de proteină are ca efect o diminuare semnificativă (p < 0,05) a performanțelor realizate de miei, față de folosirea unor rații standard.


 


Orzul măcinat în particule de 4 mm are efect asupra indicilor de creștere


Într-un prim experiment realizat de ing. Bogdan Gheorghe, acesta a evaluat măsura în care orzul măcinat în particule de 4 mm, cu și fără adaos de Sacharomyces cerevisiae, are efect asupra indicilor de creștere ai mieilor supuși îngrășării comparativ cu o rație în care s-au administrat orz boabe întregi. Principalele obiectiveurmărite au fost: consumul de furaje; dinamica masei corporale și a sporului în greutate; consumul specific; evaluarea digestibilității orzului.


Mieii la îngrășat au fost împărțiți aleatoriu în trei loturi experimentale, fiecare lot fiind alcătuit din 12 miei. Diferențierea între loturi, conform schemei de organizare a experimentului, a constat din utilizarea în hrănirea mieilor a orzului boabe întregi și procesat în particule mari cu și fără adaos de drojdie furajeră după cum urmează: Lotul 1  hrănit, la discreție, cu fân de lucernă și orz boabe întregi; Lotul 2  hrănit, la discreție, cu fân de lucernă și orz măcinat la o moară a cărei sită a zdrobit grăunțele în particule de 4 mm; Lotul 3 a dispus de același regim alimentar ca și lotul 2 însă, în orzul măcinat s-a adăugat Sacharomyces cerevisiae tulpina Yea-Sacc1026 în cantitatede 2 g / kg furaj (2 ‰).


Valoarea nutritivă a nutrețurilorfolosite în alimentația mieilor la îngrășat a fost stabilită prin analize de laborator și calcule specifice. Pe baza valorii nutritive s-a întocmit o rație furajeră pentru tineret ovin la îngrășat în greutate de 20-25 kg care realizează un spor mediu zilnic de 200 g în sistem semiintensiv.


Potrivit concluziilor ing. Bodan Gheorghe, mieii din lotul 1 au ingerat zilnic prin furaje, mai puțină energie și proteină digestibilă la nivel intestinal cu 18,89 % UNC respectiv 17,58 % PDIN decât cei din lotul experimental 2  și cu 16,53 % UNC respectiv 16,86 % PDIN față de lotul experimental 3, ceea ce semnifică că prin măcinare se îmbunătățesc indicii de consum ai furajelor. Comparând valorile de consum mai putem observa că diferențele exprimate în % între lotul experimental 2 și lotul experimental 3 sunt pentru energie de 1,98 % UNC și pentru proteină digestibilă la nivel intestinal de 0,61 %, rezultând că drojdiile active adăugate în hrană nu influențează semnificativ ingesta de furaje.