Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Publicatia companiilor din agricultura si zootehnie

Recomandări privind folosirea îngrășămintelor naturale

24 Iulie 2015  Autor: maria demetriad

In utilizarea gunoiului de grajd ca ingrasamant, momentul de aplicare pe terenul agricol este deosebit de important, potrivit cercetatorilor de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA Bucuresti. Perioadele cand se aplica ingrasaminte organice trebuie stabilite in functie de diferite conditii:


 


Cat mai devreme posibil, in cadrul perioadei de crestere a culturilor, pentru a maximiza preluarea nutrientilor de culturi si a minimiza riscul poluarii ; in fiecare an, cel putin jumatate din cantitatea de gunoi rezultata in timpul iernii, trebuie imprastiata pana la 1 iulie, iar restul pana la 30 septembrie.


Sa fie evitata aplicarea lor in perioadele de extra-sezon (in afara fazelor de vegetatie activa),  care variaza in cadrul tarii, depinzand de conditiile climatice locale, intre lunile octombrie si februarie, perioada maxima fiind specifica pentru zonele umede si reci, in care sezonul de vegetatie incepe mai tarziu. Sunt permise exceptii de la aceasta regula generala acolo unde planul de management stabileste ca imprastierea ingrasamintelor organice se poate realiza de-a lungul perioadei de extra-sezon, fara riscul de producere a poluarii apelor sau unde sunt conditii meteorologice exceptionale;


 


In anumite areale, in special pe soluri subtiri, dezvoltate pe calcare, exista pericol iminent de poluare a apelor subterane. In functie de specificul local, intotdeauna acest pericol trebuie luat in considerare cand se aplica ingrasaminte organice in astfel de areale cu risc ridicat.


Conditiile meteorologice, starea solului si a resurselor de apa care fac ineficienta sau riscanta aplicarea ingrasamintelor organice pe teren si trebuie luate masurile necesare pentru evitarea poluarii apelor. Acestea sunt cuprinse in acest Cod.


Gunoiul se administreaza de regula toamna, la lucrarea de baza a solului ( prin aratura cu intoarcerea brazdei), in conditii meteorologice favorabile, in special pe timp noros si cu vant slab.


Pe masura ce gunoiul se imprastie, terenul este arat cu plugul, care amesteca si incorporeaza bine gunoiul. Incorporarea se face mai adanc, pana la 30 cm, pe terenurile usoare (nisipoase) si in zonele secetoase si mai putin adanc, pana la 18- 25 cm pe terenurile grele, reci si in regiuni umede. In zonele mai umede se poate administra si primavara.


 


Pentru a avea un plan cat mai bun de management al gunoiului trebuie:


 


sa analizati probe reprezentative de gunoi, stabilind continutul lor in elemente nutritive ;


daca nu puteti face aceste analize, folositi tabelele prezentate la cursul de instruire pentru aplicarea directivei nitrati sau cele prezente in codul de bune practici agricole ;


folositi echipamente adecvate pentru distribuire pentru a nu degrada solul mai ales in cazul aplicarii primavara timpuriu ;


calibrati echipamentele de distributie a gunoiului exact pentru doza pe care doriti sa o aplicati ;


incorporati rapid gunoiul in sol (imediat dupa imprastiere), injectati-l direct in sol sau aplicati-l in benzi chiar pe randul plantelor ;


gunoiul semilichid, gunoiul de la pasari si namolurile lichide fermentate cu continut ridicat da azot accesibil vor fi aplicate in primavara ; valoarea lor scade daca se aplica in toamna datorita pierderilor prin levigare, in special pe solurile nisipoase si pe solurile subtiri ; gunoiul de grajd si namolul deshidratat poate fi aplicat in toamna deoarece au azotul mai putin accesibil si deci riscul de levigare este mai redus ;


aplicati azot usor accesibil pentru a satisface necesarul de azot al culturilor ; nu aplicati mai mult de 250 kg/ha/an azot organic total provenit din gunoi de grajd;


Aceste masuri sunt obligatorii in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, unde se controleaza dozele si timpul de aplicare. Un plus de 10 % pierdere de amoniu se va calcula pentru sistemele de irigare cu gunoi lichid.


 


Un alt element cu o deosebita importanta practica il reprezinta conditile de aplicare. Calitatea lucrarii solului la administrarea gunoiului de grajd se considera a fi buna atunci cand terenul este acoperit uniform, materialul administrat nu ramane in agregate mai mari de 4 – 6 cm. Uniformitatea de imprastiere, indiferent daca aceasta operatie se efectueaza manual sau mecanizat, trebuie sa depaseasca 75%.


Distributia ingrasamintelor organice pe suprafata solului este mai uniforma daca materialul este cu umiditate moderata si daca poate fi destramat si maruntit. Cand gunoiul de grajd are umiditate mai mare, mai ales daca este fara asternut sau asternutul nu este uniform amestecat cu dejectiile, imprastierea ingrasamantului se face in bucati mari, provocand concentrari pe anumite portiuni de suprafata. Materialul mai umed se lipeste de organele de lucru ale masinii, inrautatind si mai mult calitatea lucrarii.


 


Pentru aplicarea mecanizata a ingrasamintelor organice solide – gunoi de grajd, de la platforme de fermentare sau fractia solida dupa separarea dejectiilor fluide – se folosesc masini de aplicat gunoi de grajd. Cele mai multe tipuri de masini sunt sub forma de remorca tehnologica, cu transportor orizontal de alimentare pe podeaua benei, si cu organe de dislocare-maruntire si distributie a ingrasamintelor. Unele masini au si organe de uniformizare a materialui, de exemplu rotoare cu degete. Organele de distributie pot fi: rotor orizontal cu spira elicoidala cu muchii dintate; rotor orizontal cu degete; mai multe rotoare verticale cu degete s.a. Incarcarea cu gunoi de grajd a benei masinii poate fi facuta cu un incarcator cu furca mecanica actionata hidraulic.


Atunci cand aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat in timpul incarcarii, liber de impuritati si corpuri straine (pietre, bulgari, deseuri metalice, sarma etc.), iar stratul de gunoi din buncarul masinii de administrat sa fie uniform ca grosime.


 


Ingrasamintele organice fluide – dejectii fluide mixte, diluate sau nu, fractia lichida de la separarea dejectiilor mixte semifluide, ape reziduale de la spalarea dejectiilor – pot fi folosite, in anumite conditii, pentru fertilizare. Masinile de aplicat ingrasaminte organice fluide au in alcatuire o cisterna, un sistem de umplere si dispozitive de aplicare. Pentru umplere se pot folosi pompe stationare, care preiau materialul fluid din fose colectoare sau din bazinele de depozitare, sau masina este echipata cu sistem propriu de pompare, fie cu pompa de vacuum, cu ajutorul careia se umplu cisternele etanse, fie cu pompe cu rotor elicoidal excentric. Dispozitivele de aplicare pot fi:


cu duza de stropire de la inaltime relativ mica, cu deflector de tip evantai. Pentru functionare trebuie asigurata in cisterna o anumita presiune;


cu aspersor. Presiunea necesara functionarii aspersorului este creata de o pompa centrifuga.


 


Aceste doua procedee de aplicare prezinta mai multe dezavantaje: pierderile de azot sunt mari; procesul este foarte poluant, caci provoaca raspandirea in mediul inconjurator a substantelor neplacut mirositoare. Aceste procedee pe cat posibil trebuie aplicate cat mai rar;


Furtunurile distribuie ingrasamintele fluide pe o linie perpendiculara pe directia de inaintare. Furtunurile pot lasa ingrasamintele sa curga pe sol de la inaltime cat mai mica. Metoda cea mai buna si mai neplouanta este cea la care furtunurile sunt in legatura cu brazdarele, iar ingrasamintele sunt astfel incorporate direct in sol.


 


Eficienta gunoiului de grajd este mai mare daca se administreaza impreuna cu ingrasaminte minerale, in special cu cele fosfatice. Aceasta permite reducerea dozelor de azot cu 20 – 50%, fara ca sporul de productie sa scada.


Nu toate ingrasamintele minerale se pot aplica impreuna cu gunoiul de grajd. De exemplu, azotatii de amoniu, calciu si sodiu, clorura de amoniu, urea, zgura lui Thomas, nu se recomanda sa fie aplicate impreuna cu gunoiul de grajd. Sarurile potasice, naturale sau de sinteza, fosforitele, superfosfatul si sulfatul de amoniu se pot administra impreuna cu gunoiul de grajd.


 


Unele culturi, cum ar fi cerealele paioase, cartofii timpurii, sfecla rosie, ceapa, mazarea, mararul si altele, utilizeaza cel mai bine gunoiul in anul al doilea de la aplicare. In timpul administrarii, trebuie evitat ca materialul administrat sa ajunga in sursele de apa, in acest scop fiind necesar sa se evite fertilizarea pe portiunile de teren late de 5 – 6 m, aflate in imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apa sau a altor mase de apa, sa se aiba in vedere conditiile meteorologice si starea de umiditate a solului.


Descarcarea sau depozitarea gunoiului in apropierea surselor de apa, golirea sau spalarea buncarelor si utilajelor de administrare a ingrasamintelor de orice fel in apele de suprafata sau in apropierea lor este interzisa, conducand la poluarea mediului si se sanctioneaza potrivit legii.


 


In timpul administrarii ingrasamintelor organice naturale lichide si semilichide se vor adopta bunele practici in scopul evitarii trecerii acestora in masele de apa:


sa se aiba in vedere conditiile meteorologice si starea solului; astfel se va evita imprastierea pe timp cu vant, cu soare puternic, in timpul ploilor, iarna in timpul ninsorilor sau pe solul inghetat sau acoperit cu zapada;


sa se evite orice descarcare accidentala sau intentionata a acestor lichide, din rezervorul sau cisterna utilajului de administrare, in apropierea oricarei surse de apa sau direct in acestea. In acest scop este necesar ca rezervorul sau cistema sa fie protejate sau construite din materiale  anticorozive, verificate si garantate pentru o perioada de minimum 3 ani; atat la transportul, cat si la administrarea acestor ingrasaminte, pierderile tehnologice sau prin neetanseitati trebuie reduse in totalitate.


 


Utilajele folosite la administrare trebuie sa asigure reglarea precisa a normelor in intervalul 5-100 m3/ha, cu precizia de reglare a normei de 5 m3 /ha in intervalul normei de 5-20 m3/ha si 10m3/ha in intervalul normelor de 20-100 m3/ha.


Uniformitatea de administrare la suprafata solului, pe latimea de lucru, trebuie sa fie de peste 75%. Abaterea normei pe parcursul descarcarii complete a unui rezervor plin trebuie sa fie sub 15%.


Ingrasamintele trebuie sa fie amestecate continuu in rezervor, in vederea omogenizarii, atat in timpul transportului, cat si inaintea si in timpul administrarii.


Nu sunt permise zone neacoperite intre trecerile alaturate sau pe zonele de intoarcere si nici zone de suprapunere, care pot fi astfel incarcate cu nitrati. In nici un caz nu se vor efectua reparatii sau alte operatii, in afara celor tehnologice, daca utilajul este incarcat partial sau total.


Din constructie, aceste utilaje trebuie sa permita curatirea rezervorului si a echipamentelor simplu si rapid si fara sa permita producerea poluarii mediului ambiant.


In vederea evitarii tasarii solului, utilajele respective trebuie sa fie dotate cu anvelope cu balonaj mare, care vor asigura o presiune pe sol de cel mult 2,2 kgf/cm2, atunci cand sunt incarcate la capacitatea maxima.


Ingrasamintele verzi se pot aplica pe orice tip de sol, dar au o eficienta sporita pe solurile luvice si nisipoase. Adancimea de incorporare este intre 18-25 cm, in functie de sol, umiditate, volum al masei vegetale etc.


Pentru usurarea incorporarii, se recomanda tavalugitul culturii, iar atunci cand masa vegetala este foarte bogata si tulpinile sunt lungi, este bine sa se marunteasca masa vegetala printr-un discuit.


Pe solurile grele argiloase, ca si pe nisipurile din zonele secetoase se recomanda ca incorporarea sa se faca cu cel putin 30-45 de zile inaintea semanatului de toamna. In schimb, in zonele cu ploi suficiente, incorporarea este bine sa fie facuta numai cu 2-3 saptamani inaintea semanatului de toamna.


Pentru semananaturile de primavara, acest tip de ingrasamant este deosebit de indicat, cu conditia ca ingroparea acestuia sa fie facuta toamna cat mai tarziu.


Este bine sa se tina seama, la stabilirea momentului incorporarii si de recomandarile privind stadiul optim de vegetatie al culturii utilizata ca ingrasamant verde. De exemplu la lupin si mazare, momentul optim al incorporarii in sol coincide cu faza in care pastaile sunt formate. La mazariche, sulfina, mustar, rapita, hrisca, trifoi marunt acest moment optim de incorporare in sol coincide cu cel al infloritului, pentru secara momentul este optim la inspicat, iar pentru floarea soarelui la formarea capitulelor.


 


Cazuri specifice


 


Riscul de poluare cu nitrati a apelor de suprafata si subterane creste foarte mult in anumite situatii de aplicare a ingrasamintelor – pe terenuri in panta, inundate, inghetate sau acoperite cu zapada. Pe aceste terenuri fertilizarea cu azot trebuie facuta cu anumite precautii.


Pentru a reduce riscul de poluare a apelor subterane, ingrasamintele organice de la animale si alte deseuri organice trebuie aplicate la o distanta de 50 m de izvoare, fantani sau foraje din care se alimenteaza cu apa potabila sau pentru uzul fermelor de animale. In anumite situatii aceasta distanta trebuie sa fie mai mare, in special daca izvorul este pe panta sau fantana este putin adanca (la suprafata). Trebuie avute in vedere toate sursele de apa din vecinatatea terenului (proprietatii). Aceste recomandari sunt obligatorii si in cazul depozitarii temporare a  ingrasamintelor organice in camp, care oricum trebuie sa fie foarte limitata in timp.


Terenurile pe care se aplica ingrasaminte organice trebuie alese cu grija, astfel incat sa nu se produca baltiri sau scurgeri in cursuri de apa. Riscul de producere a scurgerilor de suprafata pe un teren pe care s-a aplicat un ingrasamant organic variaza cu tipul de ingrasamant, fiind mai mare in conditii similare la cele sub forma lichida. Ingrasamintele solide pot produce poluare numai in situatia unor ploi abundente ce intervin imediat dupa aplicare. Ingrasamintele organice lichide, daca nu sunt aplicate corect, pot produce poluare in mod direct. Orice ploaie intervenita curand dupa aplicarea lor va mari riscul de poluare.


Se va evita administrarea gunoiului, ca si a oricarui tip de ingrasamint, pe timp de ploaie, ninsoare si soare putemic si pe terenurile cu exces de apa sau acoperite cu zapada. In plus fata de cele aratate mai sus, nu se recomanda sa fie aplicate daca:


 


solul este puternic inghetat; sau


solul este crapat (fisurat) in adancime, sau sapat in vederea instalarii unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutura.


 


Aplicarea ingrasamintelor pe terenuri in panta


 


Pe astfel de terenuri exista un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafata, care depind de o serie de factori cum sunt: panta terenului, caracteristicile solului (in special permeabilitatea pentru apa), sistemul de cultivare, amenajarile antierozionale si in mod deosebit cantitatea de precipitatii. Riscul este maxim cand ingrasamintele sunt aplicate superficial si urmeaza o perioada cu precipitatii abundente. Pe astfel de terenuri fertilizarea trebuie facuta numai prin incorporarea ingrasamintelor in sol si tinand cont de prognozele meteorologice (nu se aplica ingrasaminte, mai ales dejectii lichide, cand sunt prognozate precipitatii intense).


O atentie deosebita trebuie acordata culturilor pomicole si viticole, situate de regula pe astfel de terenuri, la care procesele de eroziune a solului si, implicit, pericolele de pierdere a nutrientilor prin siroire, sunt mai frecvente si mai intense.


 


Aplicarea ingrasamintelor pe terenuri adiacente cursurilor de apa si a captarilor de apa potabila


 


Masuri speciale la aplicarea ingrasamintelor se impun pe terenurile din vecinatatea cursurilor de apa, lacurilor, captarilor de apa potabila, care sunt expuse riscului de poluare cu nitrati (si in unele situatii cu fosfati) transportati cu apele de drenaj si scurgerile de suprafata. Se impune pastrarea fasii de protectie fata de aceste ape, late de minimum 5 – 6 m in cazul cursurilor de apa, cu exceptia dejectiilor lichide, la care banda de protectie trebuie sa fie lata de cel putin 30 m pentru cursuri de apa si de 100 m pentru captari de apa potabila. In zonele de protectie nu se aplica si nu se vehiculeaza ingrasaminte.


Efluentul de siloz nu se aplica in zonele de protectie a cursurilor de apa. Inainte de a fi administrat pe teren, trebuie diluat cu o cantitate de apa echivalenta cu cantitatea de efluent. Nu se aplica mai mult de 50 m3 /ha din efluentul diluat.


Aplicarea ingrasamintelor pe terenuri saturate de apa, inundate, inghetate sau acoperite de zapada


Pe soluri periodic saturate cu apa sau inundate, trebuie ales momentul de aplicare a ingasamintelor atunci cand solul are o umiditate corespunzatoare, evitindu-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare si cu scurgerile, precum si pierderile prin denitrificare sub forma de azot elementar sau oxizi de azot.


Pentru culturile de orez, (care in prezent ocupa suprafete mici in Romania, dar in viitor se prevede cresterea lor), se recomanda ca fertilizarea cu azot sa fie facuta cu azot amoniacal sau amidic, care trebuie aplicat cu 2 -3 zile inainte de inundarea terenului pentru a permite azotului amidic sa se transforme pe cale enzimatica in azot amoniacal, forma retinuta de sol prin schimb ionic.


Pe cat posibil, trebuie evitata aplicarea ingrasamintelor cu azot pe soluri in panta, inghetate sau acoperite cu zapada, deoarece exista riscul de spalare a nitratilor la incalzirea vremii.


 


Determinarea dozei maxime de gunoi ce poate fi aplicat


 


Doza maxima de aplicare va fi limitata de unul sau mai multi factori, astfel incat sa se mentina doza de aplicare suficient de coborata pentru a se preveni poluarea mediului. Doza de aplicare depinde de diversi factori, in principal capacitatea de adsorbtie a solului si necesarul de azot si fosfor.


Capacitatea de adsorbtie a solului:


gunoiul lichid poate fi aplicat in doze care se infiltreaza rapid in sol;


 


Cand se foloseste un lichid foarte diluat cum sunt lichidele scurse de pe acoperisurile grajdurilor si de pe padocuri sau apele uzate diluate, solul poate deveni saturat si gunoiul lichid se va scurge inainte ca doza de elemente nutritive dorita sa se fi infiltrat in sol.


Dozele de dejectii lichide variaza intre 50 si 125 m3/ha.


Cele mai bune practici pentru a ajuta capacitatea de absorbtie includ:


aplicarea gunoiului lichid in mai multe fractii, cu volum mai mic aplicate separat;


cultivarea suprafetei inainte de aplicare ;


aplicarea gunoiului lichid pe furaje, culturi de acoperire ori reziduuri pentru a reduce scurgerea.


Pentru a se asigura aplicarea volumelor necesare de gunoi lichid se va proceda astfel:


se stabileste necesarul culturilor ;


se calibreaza echipamentul pentru a se asigura ca necesarul culturilor va fi atins fara aplicare in exces ;


se va monitoriza miscarea la suprafata si drenurile primele 30 minute de aplicare si daca veti vedea miscare la suprafata ori scurgere in drenuri veti reduce cantitatea.


 


Cum se asigura nevoia de fosfor:


 


daca nu este folosit fosforul ramane in sol;


trebuie avut grija pentru a se evita atingerea unor niveluri excesive in timp in zonele supuse eroziunii ;


la nivele extrem de ridicate in sol riscul de pierdere a fosforului in forme solubile creste.


 


Dozele mai mici vor fi folosite in conditii inadecvate sau dificile si pot, de asemenea, fi cerute pentru a se asigura ca necesarul de elemente nutritive al culturilor nu va fi depasit.