Acest site foloseste cookies.
Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.
Vezi mai multe detalii
close
Publicatia companiilor din agricultura si zootehnie

Pentru unii, 2017 este un an record. Pentru altii...

9 Octombrie 2017  Autor: ilie stoian

Indiferent ce ar spune cârcotașii, venirea domnului Petre Daea ca Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale a dinamizat acest sector vital pentru dezvoltarea României și pentru economia ei, în general, așa cum nu s-a mai întâmplat până acum. Iar prezența domnului Daea în fruntea MADR a însemnat în primul rând plata subvențiilor, pentru prima oară, atunci când a trebuit, adică, la timp, încă din primăvară. Asta a dat fermierilor români posibilitatea de a-și lucra pământul fără a mai avea grija banilor, ba, mai mult, putând să-și proiecteze și producțiile anului care va veni. Rezultatul? Cel puțin pentru culturile de câmp, după ce MADR va trage linie, vom avea, cu siguranță, producții record. Deja se vorbește despre acest lucru și sunt indicii că, în acest an, la producția agricolă vom fi din nou pe locul 2, după Franța, în rândul țărilor din Uniunea Europeană. Dar, să luăm fiecare mare sector, în parte.


Irigații


Nimic nu se poate face în agricultură fără apă. Și, pentru prima oară, după mulți ani, programul național de repunere în funcțune a sistemelor de irigații distruse în anii 90 a fost deblocat. Astfel, într-un comuncat emis de MADR în cursul acestei veri, se specifica faptul că investițiile programate pentru acest sector depășesc un miliard de lei, alocați din bugetul de stat, și de 431 de milioane de euro, care vor fi utilizați  prin PNDR 2014-2020. În acest sens, domnul Ministru Petre Daea afirma:


”Investițiile în irigații sunt de 1.031 miliarde de lei din bugetul național și de 431 de milioane de euro prin PNDR, având lucrări în curs. Cu ajutorul acestor fonduri desfășurăm lucrări de amploare, care se execută în paralel. Suntem datori să păstrăm apa pentru irigat dar și  să refacem sistemul de irigații, ca atare. În momentul de față, putem iriga peste 600.000 de hectare care sunt deja contractate, și se irigă culturi duble cu soia, porumb și floarea soarelui”.


Venind cu precizări, domnul Petre Daea a adăugat: Irigațiile pot să determine creșterea producției agricole cu 30% și chiar 50, 60%, apa din irigații determinând o creștere de producție substanțială și semnificativă pentru agricultură”. Așadar, startul refacerii sistemului a fost dat, pornindu-se la treabă cu succes. Problema este dacă ritmul va putea fi susținut, atât timp cât economiștii prevăd un an 2018 foarte dificil, din punct de vedere al fondurilor bugetului de stat.


Cultura mare


La cultura mare, putem spune deja că vom înregistra producții istorice. Iată datele oficiale parvenite redacției infoFREMA de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale:


Pentru grâu, secară și triticale, MADR anunță producții record istorice, fie că ne referim la producția totală, fie că ne referim la producția medie la hectar. Potrivit datelor, de pe o suprafață totală cultivată, de 2.101.552 hectare, s-a contabilizat o producție de 10.163.887 tone, cu o producție medie de 4.836 de kg.


Și pentru rapiță se poate spune că avem un record istoric, în condițiile în care, de pe o suprafață totală cultivată de 592.312 hectare s-au recoltat 1.684.795 de tone, cu o producție medie de 2.844 de kig. la hectar.


La mazăre, de asemenea, vom avea un record istoric de producție. Potrivit MADR, de pe cele 459.968 de hectare cultivate s-au obținut 2.037.513 de tone, cu o producție medie de 4.942 de kg. la hectar.


Cât despre porumb, potrivit estimărilor, România se va clasa pe locul doi în Europa, cu o producție de peste 11 milioane de tone, singura țară care ne va depăși fiind eterna Franță care, ce-i drept, va realiza o producție de peste 22 de milioane de tone.


Legume


Din păcate, condițiile meteorologice total nefavorabile de la începutul acestui an au afectat serios producția de legume, specialiștii estimând că în 2017 nu se vor putea contabiliza decât puțin peste 60 % din producția anului 2016, ceea ce reprezintă o scădere foarte serioasă. Dar, tot specialiștii afirmă că nivelul scăzut este determinat și de la fel de serioasa rămânere în urmă, din punct de vedere tehnologic și al utilării fermelor legumicole cu echipamente și, mai ales, cu sere moderne, în care plantele să fie protejate de capriciile vremii.


Este drept, de exemplu, cca 2.000 de fermieri au avut la dispoziție ajutoare de 3.000 de euro, fiecare, pentru a produce în extra-sezon 4.500 de tomate. Cu toate acestea, producția estimată nu s-a realizat în totalitate. Mai mult, din cauza lipsei asociațiilor, mulți fermieri au rămas cu roșiile necomercializate.


În schimb, producția de cartofi va însemna și ea un record, cu o medie estimată de 28 de tone la hectar. Din păcate (la fel ca în cazul grâului), prețurile en-gros  la poarta fermelor sunt la această oră prăbușite, ele fiind cu cca 40 % mai mici decât cele din anul 2016.


Fructe


O situație grea se înregistrează și în rândul producătorilor de fructe, iar cauzele sunt aproape identice cu acelea ale producătorilor de legume: timpul nefavorabil și absența asociațiilor care le-ar fi facilitat obținerea de fonduri pentru înființarea de depozite. În aceste condiții, nu numai că producția de mere, cireșe, căpșuni, pere și prune a fost sub media anului trecut și sub media estimată, dar mulți fermieri au rămas și ei cu marfa nevândută ori comercializată la prețuri derizorii, către fabricile de procesare.


Cel puțin, în privința producției de prune, situația este dezastruoasă, scăderea din acest an fiind de 80 %, față de nivelul de producție înregristrat anul trecut. Iar lipsa asocierii, deci, a contractelor cu marile lanțuri de magazine, își spune cuvântul. Aurel Tănase, președintele OIPA Legume-Fructe, avertiza într-o consfătuire cu ministrul agriculturii: ”La fructe avem o scădere medie, față de anul trecut, de 30 %, prețurile sunt foarte sczute iar fermierii sunt la limita acoperirii cheltuielilor”.


Carne


Potrivit INSSE, în  luna  iunie  2017,  față  de  aceeași  lună  a  anului  anterior, numărul bovinelor de carne sacrificate a scăzut  cu 25%.  În luna iunie 2017, față de luna mai 2017, numărul sacrificărilor și greutatea în  carcasă au scăzut la toate speciile de animale și păsări. În comparație cu luna iunie 2016, numărul sacrificărilor și greutatea în carcasă  au crescut la porcine și la păsări, iar la bovine și la ovine și caprine au scăzut.


Însă, tot INSSE informează, potrvit datelor colectate din teritoriu, că, în cazul efectivelor de suine și, mai ales, a efectivelor matcă, situația nu stă deloc pe roze. Conform ultimului raport emis de INSSE, la  1  mai  2017,  față  de  aceeași  dată  a  anului  2016,  efectivele de porcine au scăzut cu 1,9% pe total și cu  3,8% la efectivul matcă.


Analizând distribuția efectivelor de porcine la 1 mai 2017, pe regiuni de dezvoltar, comparativ cu 1  mai  2016,  se  constată  că  ponderea  acestora  a  crescut  în  regiunile:


Sud‐Est (+2,0 %), Sud‐Vest Oltenia (+1,8 %), Nord‐Est (+0,2 %), și a scăzut în regiunile: Sud Muntenia(‐1,7  %),  Nord‐Vest(‐1,4  %),  Centru(‐0,6  %),  Vest(‐0,3  %),  iar  în  regiunea  București‐Ilfov,  ponderea a rămas constantă, se rată în raportul emis de INSSE.


Lapte


În privința producției de lapte, s-ar spune că stăm ceva mai bine, dacă e să luăm în considerare doar datele emise de același INSSE, mai ales că, la începutul lunii septembrie, prețul laptelui-materie primă la poarta fermei crescuse, de la o medie de 1,30 lei, la 1,70 lei. Iar, datele referitoare la finalul lunii iulie arată în felul următor:


Cantitatea  colectată de  lapte  de  vacă, de  către unitățile  procesatoare, a crescut față de luna iulie 2016, cu 13,1%. Cantitatea colectată de lapte de vacă, de la exploatațiile agricole și centrele de colectare de către  unitățile procesatoare a crescut și ea cu  5,9%. Cantitatea  de  lapte  brut  importat  a  scăzut  în  luna  iulie  2017,  față  de  luna  iunie  2017,  cu  750  tone (‐11,8%).


Comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în luna iulie 2017, cantitatea colectată de lapte de vacă a crescut cu 11296 tone (+13,1%), iar cantitatea  de  lapte  brut  importat  a  scăzut  cu  647  tone  (‐10,4%),  în  luna  iulie  2017,  față  de  luna  corespunzătoare din anul precedent.


Soluția nu stă doar în finanțare


Cum menționam la începutul analizei, finanțarea agriculturii în acest an a mers așa cum a trebuit. În plus, dacă tot am amintit de problemele producătorilor de legume și fructe, AFIR anunță că sunt disponibili cca 70 de milioane de euro pentru finanțarea proiectelor de investiții în procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obținerii de produse neagricole, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). La data anunțului AFIR, se specifica:



„Această Schemă este singura formă de sprijin din PNDR care oferă finanțare pentru prelucrarea produselor agricole, în vederea obținerii de produse neagricole, adică produse cu valoarea adăugată, atât de necesare dezvoltării strategice a sectorului agricol și alimentar românesc. Tocmai de aceea, precizările aduse de noul Ghid de finanțare fac accesarea mai facilă, în această sesiune. De exemplu, Ghidul precizează că un proiect poate prevedea investiții în mai multe puncte de lucru, cu condiția ca acestea să fie situate în cadrul aceleiași regiuni.


Un exemplu de debirocratizare a procesului de depunere și evaluare este eliminarea bifelor din secțiunea F a Cererii de Finanțare, unde nu se mai verifică decât semnătura și datarea Declarației pe proprie răspundere. Poate părea puțin, dar câștigul în ceea ce privește timpul și fluidizarea evaluării este foarte mare. Totodată, modificările aduse de HG 226 – inclusiv cea privind depunerea Proiectului Tehnic la momentul semnării Cererii de Finanțare, sunt aplicabile și Schemei GBER” a declarat Adrian – Ionuț Chesnoiu, Directorul General al AFIR.


Solicitanții eligibili pentru finanțare prin prezenta schemă sunt întreprinderile care realizează în mediul urban sau rural investiții inițiale pentru procesarea și marketingul produselor agricole, în vederea obținerii de produse neagricole în sectoarele de activitate economica eligibile prevăzute în Anexa 4 la Ghidul Solicitantului. Activitățile eligibile pe această linie de finanțare din domeniul industriei alimentare cuprind, de exemplu, fabricarea produselor de morărit, a amidonului și a produselor din amidon, fabricarea produselor lactate, fabricarea înghețatei și a altor produse asemănătoare înghețatei, cum este sorbetul, fabricarea băuturilor, ca de exemplu fabricarea berii artizanale, a gemurilor și a compoturilor, a conservelor de legume etc. Totul e ca fermierii să se asocieze. O vor face?