Agricultura de precizie s-a transformat din experiment în criteriu de performanță economică. Conform DG AGRI (2024), fermele care utilizează sisteme GPS, senzori de sol, drone și analize satelitare reduc costurile cu inputurile cu până la 20% și cresc randamentele medii cu 10–15%. În România, adoptarea acestor tehnologii este încă modestă: doar 7% din exploatații folosesc integral instrumente digitale, potrivit INS.

Prin PNS 2023–2027, AFIR finanțează dotarea fermelor cu echipamente inteligente – tractoare cu autoghidare, senzori de umiditate, drone pentru monitorizare – prin schema DR-20, cu sprijin nerambursabil de până la 70%. În 2024, au fost aprobate 1.100 de proiecte de agricultură de precizie, cu o valoare totală de 120 milioane euro.

Pe termen lung, digitalizarea aduce mai mult decât economii: oferă trasabilitate, predicție și capacitatea de a adapta deciziile zilnice la date reale. Fermele care folosesc platforme integrate pentru planificarea culturilor și monitorizarea producției devin automat mai bancabile și mai atractive pentru partenerii comerciali.

Într-un context de piață volatil, agricultura de precizie nu mai este un moft tehnologic, ci o condiție a supraviețuirii. România are acces la finanțare, infrastructură digitală în creștere și o generație nouă de fermieri deschiși la inovație — ingredientele perfecte pentru o revoluție agricolă bazată pe date și eficiență.

(Foto: Freepik)