Suprafata dedicata agriculturii ecologice din Romania a crescut cu 160% in ultimul deceniu, ajungand in 2024 la peste 780.000 de hectare - echivalentul a 6% din totalul terenului agricol al tarii. La 1 ianuarie 2026, in registrul european TRACES figurau 15.262 de operatori cu certificate valabile, dintr-un total care a crescut net cu 2.017 intrari in 2024 fata de 2023. Judetul Timis conduce clasamentul cu 883 de operatori, urmat de Bihor (843), Salaj (805) si Cluj (791).

Structura productiei ecologice ramane dominata de culturi de camp si baza furajera: 5.958 de operatori cultiva plante furajere, 3.411 produc lucerna, iar 3.284 administreaza pajisti permanente. Grau, porumb si floarea-soarelui sunt prezente pe mii de certificate, dar nucleul de produse cu valoare adaugata - miere (1.108 operatori), lapte (1.083), prune (1.215) si mere (877) - arata ca sectorul bio romanesc are deja o diversificare reala, nu doar pe hartie.

Provocarea structurala ramane aceeasi: cererea interna este insuficienta pentru a absorbi productia disponibila. Preturile mai ridicate ale produselor ecologice fata de cele conventionale si nivelul redus de informare al consumatorilor fac ca o mare parte din productia bio romaneasca sa ia calea exportului, fara ca fermierul sa beneficieze de prima de pret pe care piata locala ar putea-o oferi. Romania a obtinut totusi recunoastere europeana in 2025: compania Herta Bio Apicole a castigat locul II la European Organic Awards.

Un semnal de prudenta vine din dinamica anului 2025: dupa cresterea record de 2.017 operatori noi in 2024, soldul din 2025 a fost aproape zero - 1.726 intrari fata de 1.756 iesiri. Aproape o treime din cei care intra in sistemul de certificare ecologica abandoneaza in mai putin de trei ani, adesea din cauza birocratie si a lipsei de sprijin practic in faza de tranzitie. Consolidarea sectorului depinde de reducerea acestei rate de abandon, nu doar de atragerea de noi operatori.

(Foto: Freepik)