Agricultura românească trăiește unul dintre cele mai dificile paradoxuri climatice ale ultimilor ani. În timp ce unele regiuni se confruntă cu precipitații abundente și risc de inundații, altele încep deja să resimtă deficitul de apă și efectele secetei.

Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, perioada iunie-iulie 2026 este caracterizată de temperaturi peste mediile normale și de un regim neuniform al precipitațiilor la nivel național.

Prea multă apă, apoi prea puțină

Specialiștii atrag atenția că problema nu mai este doar cantitatea totală de precipitații, ci distribuția acestora.

Ploile torențiale pot produce băltiri, eroziune și compactarea solului, în timp ce perioadele lungi fără precipitații reduc rezerva de apă disponibilă pentru plante. Cercetările recente arată că atât excesul de apă, cât și deficitul hidric afectează direct productivitatea culturilor agricole.

România, printre țările vulnerabile la extreme climatice

OCDE avertizează că România se află printre statele europene expuse simultan riscurilor de secetă și inundații, iar frecvența fenomenelor meteorologice extreme este în creștere.

În multe zone agricole, fermierii au trecut în mai puțin de o lună de la probleme generate de excesul de umiditate la îngrijorări privind instalarea secetei pedologice.

Ce urmează?

Prognozele indică temperaturi peste normal și episoade de precipitații distribuite neuniform în perioada următoare. Pentru culturile de porumb și floarea-soarelui, lunile iunie și iulie vor fi decisive pentru nivelul producției din acest an.

În fața acestor schimbări, investițiile în irigații, managementul apei și tehnologii de monitorizare climatică nu mai reprezintă opțiuni pentru viitor, ci condiții esențiale pentru supraviețuirea fermelor moderne.

Întrebarea nu mai este dacă agricultura se schimbă, ci cât de repede vor reuși fermierii să se adapteze unei clime tot mai imprevizibile.

 (Foto: AI GENERATED)