Agricultura regenerativa a incetat sa mai fie un concept rezervat conferintelor de sustenabilitate - incepe sa aiba adresa si cifre concrete in Romania. Ferma Catean, recunoscuta pentru branzeturile traditionale si preparatele din carne, a anuntat in ianuarie 2026 o investitie de 1,4 milioane de euro pentru tranzitia la agricultura regenerativa ca model principal de productie. Prin acest sistem, ferma urmareste refacerea fertilitatii solului, sechestrarea carbonului si eficientizarea economica prin reducerea numarului de lucrari agricole. La Vladeni, in judetul Dambovita, functioneaza Sol si Suflet, primul centru permanent de inovare si educatie in agricultura regenerativa din Romania, construit cu o investitie de 150.000 de euro a Kaufland Romania.

Argumentele economice ale tranzitiei devin tot mai greu de ignorat. Un raport realizat pe 78 de ferme din 14 state europene arata ca fermele regenerative folosesc cu 61% mai putin azot sintetic si cu 75% mai putine pesticide, obtinand totusi o marja de profit cu 20% mai mare pe hectar. Pe termen lung, o analiza realizata in Germania estimeaza ca fermele regenerative ar putea fi cu cel putin 60% mai profitabile dupa 6-10 ani decat cele conventionale. O analiza care a inclus date din 85 de tari a aratat ca rotatia si diversificarea culturilor pot creste biodiversitatea cu 24%, calitatea apei cu 51% si sanatatea solului cu 11%.

In Romania, fermierii care participa la programele de certificare a carbonului incep sa monetizeze direct aceste practici. Compania daneza Agreena, primul program european de certificare a carbonului din sol acreditat international, colaboreaza cu peste 100 de fermieri romani orientati spre practici durabile. Fermierii primesc certificate de carbon pentru fiecare tona de CO2 stocata in sol, certificate care pot fi vandute pe piata voluntara de carbon. eAgronom Romania a organizat in noiembrie 2025 la Zadareni, judetul Arad, o zi de campanie pentru culturile regenerative la care au participat peste 130 de fermieri, consultanti si cercetatori - un semnal ca interesul din teren este real si in crestere.

Barierele raman totusi semnificative. Lipsa programelor educationale dedicate, birocrazia certificarilor si costul initial al tranzitiei descurajeaza fermele mici si mijlocii. Comisia Europeana recomanda statelor membre sa prioritizeze agricultura regenerativa in implementarea noii PAC, dar cadrul de finantare specific acestei abordari este inca in constructie in Romania. Fermierii care asteapta certitudini inainte sa actioneze risca sa piarda un avantaj competitiv pe care altii il construiesc deja.

(Foto: Magnific)