Neluand in calcul nivelul de productie agricola de dinainte de 1989, dar nici pe cel din perioada 1990-1999, putem spune ca in ultimii zece ani, agricultura Romaniei a functionat cu mult sub potentialul sau. Dar, asta nu inseamna ca nu exista premise pentru o dezvoltare accelerata, daca vor fi puse in aplicare planurile de modernizare si restructurare. O imagine a uneia dintre principalele ramuri ale economiei nationale, in comparatie cu realitatile Uniunii Europene releva, atat serioasele ramaneri in urma, cat si directiile care ar trebui urmate. Datele sunt cuprinse in Raportul Sectorul Agricultura si Dezvoltare Rurala, raport intocmit de Guvernul Romaniei, in baza unui proiect co-finantat de Fondul European de Dezvoltare Rurala. Raportul, dat publicitatii in vara acestui an, releva date cuprinse in perioada 2007-mai 2013. Contributia la VAB: 6,7 % Agricultura reprezintaun sector de primaimportanain Romania, atat prin contribuia pe care o are in economia naionala, cat si prin rolul sau social vital. Cu o contribuie de 6,7% la valoarea adaugatabrutaVAB naionala raportata la nivelul anului 2012, agricultura a jucat dintotdeauna un rol important pentru economia Romaniei. Contribuia agriculturii Romaniei in Produsul Intern Brut PIB a fost intotdeauna ridicata. Ponderea inregistrataa scazut, in ultimul deceniu, insaoscilaiile produciei agricole induc incavariaii semnificative ale PIB. Astfel, daca la inceputul anilor 2000, contribuia agriculturii Romaniei in VAB valoarea adaugatabrutaa agriculturii, silviculturiisi pescuitului, raportatala totalul valorii adaugate brute era aproape de 12%, evoluia sa se situeazain prezent pe o curbadescendenta, pentru prima datacoborand sub 10% in 2005 si atingand nivelurile minime de 6,5% in 2007si de 6,7% in 20102. In 2011, conform Eurostat3, agricultura UE-27 a generat 149 miliarde de euro valoare adaugatabruta, ceea ce reprezintao crestere de 6% fatade anul 2010 si o crestere de 9,3% fatade nivelul anului 2001. Raportat la media UE-27, la nivelul anului 2011, agricultura Romaniei a generat 8,3 miliarde euro valoare adaugatabruta, reprezentand 5,59% din VAB a UE-27, ceea ce situeazaRomania pe locul 6, cu o crestere de 7,9% fatade anul 2010. Ponderea sectorului agricol in economia Romaniei ramane dublafaade media statelor care au aderat la UE in 2004 Poloniasi Ungaria au inregistrat, in 2010, o contribuie a agriculturii de 3,5%si chiar de peste trei ori mai mare decat media europeana1,7%, in UE-27. Potential substantial de crestere Sectorul agricol si rural romanesc continuasaaibaun potenial de crestere substanial, incainsuficient exploatat, restructurarea agriculturii si revitalizarea economiei rurale reprezentand parghii importante de dezvoltare economicaa Romaniei. Romania prezintadiscrepane semnificative faade UE-27 si in materie de productivitate a sectorului agricol: chiarsi in anii agricoli favorabili, nivelul productivitatii se situeazasub 50% din media UE-27, situaie inacceptabila si care arata potenialul economic nevalorificat al agriculturiisi zonelor rurale romanesti. Acest fapt poate fi explicat atat prin structura internaa fermelor romanesti dimensiune redusa, fragmentare accentuata, utilizarea necorespunzatoare sau defectuoasaa factorilor de producie inclusiv a capitalului uman, catsi prin cadrul instituionalsi infrastructura deficitaraexistenta. In special, lipsa infrastructurii de marketing si de valorificare a produselor agricole reprezintaunaspect critic pentru fermele mici. Restructurarea agriculturii, tinand cont de toate aceste aspecte, va avea un impact major asupra economiei rurale in general, avand in vedere caagricultura continuasaramanacea mai importantaactivitate din spatiulruralsi o sursaesentialade venit pentru gospodarii. O cincime dintre romani lucreaza in agricultura In ceea ce priveste forta de muncadin agricultura, aceasta este mult supradimensionatain comparaie cu standardele UE, populatia ocupata in mediul rural si in sectorul agricol mentinandu-se la un nivel constant ridicat, in perioada 2007-2013. Populatia ocupatain agriculturasi silvicultura reprezenta, in 2012, aproximativ 19% din totalul populatiei ocupate din Romania, un decalaj foarte mare faademediaUE-27 4,7%si chiar faade noile state membre spre exemplu, Polonia: 10,1%; Ungaria: 5,5%; Bulgaria: 14,7%, nemaivorbind despre tari precum Franta cu 2,6%, Regatul Unit 1,9% sau Germania 1,8%. Numarul mare al populatiei care lucreaza in activitai agricole in agricultura si silvicultura constituie un prim indiciu al nivelului scazut al productivitatii muncii si somajului mascat existent in acest sector. Economia ruralaromanescaeste astazi preponderent primara, ponderea agriculturii ajungand la circa 60% in structura acesteia comparativ cu circa 14-15% in UE, ceea ce are efecte negative asupra gradului de ocupare al populaiei rurale active. Majoritatea fermierilor sunt propriii lor angajai, realizand o agricultura de subzistena, fiind necesara completarea veniturilor pe care le obin cu venituri din activitai non-agricole. Ocuparea fortei de muncain sectorul pescuit, acvaculturasi industria de prelucrare din Romania, masuratain echivalent normaintreaga, reprezenta, in 2009: 8,1% din total UE-27, respectiv 2.542 persoane ocupate in acvaculturaceea ce situeazaRomania pe locul 5, dupaFranta, Grecia, UK, Spania; 3,3%, respectiv 1.370 persoane ocupate in domeniul industriei prelucratoare locul 16si 0,1% respectiv 244 de persoane angajate ocupate in domeniul pescuitului. Exploatatii agricole polarizate Conform Agricultural Census 20107, in UE-27 se inregistrau, in 2010, un numar de aproape 12 milioane de ferme. Aceste ferme acopereau o suprafaa de 170 milioane de hectare 1,7 milioane km2, 40% din teritoriulUE-27,suprafaa medie a uneif erme fiind de 14,3 ha. Din cele aproximativ 12 milioane de ferme existente in Uniunea Europeana, in anul 2010, mai mult de 3,85 milioane 32% sunt in Romania, fapt ce releva amploarea fenomenului de fragmentare a exploatatiilor agricole romanesti, cu consecinte negative asupra performantelor economicesi starii generale de evolutiesi de dezvoltare a acestora. Fermele agricole din Romania, Italia si Polonia totalizeaza impreuna58% din numarul total de ferme, la nivelul UE-27, in 2010. Distributia suprafeei agricole utilizate SAU nu este omogenala nivelul UE. Astfel, 49% din numarul total de ferme aumai puin de 2 hectaresireprezinta2% din SAUtotala. Pe de altaparte, 325.000 de ferme UE 3% din total dein o suprafaade cel puin 100 de hectare 264,6 ha, in medie si totalizeaza50% din suprafaa totala, la nivelulUE-27. Dimensiunea medie a unei ferme in UE-27 este de 14,3 ha, iar in Romania de 3,45 ha de peste 4 ori mai mica, fapt ce influenteazanegativ punerea in valoare a resurselor agricolesi rurale disponibile, cu efecte nefavorabile asupra economiei rurale si asupra veniturilor agricultorilor. Sprijin ineficient In Romania, producia agricolase bazeaza, in special, pe fermele de mici dimensiuni, ferme de semi-subzistena, cu mai puin de 1 UDE. Panaacum, masurile sociale din agriculturaau facut ca acest sector important al economiei naionale sanu fie competitiv. Conform situatiei proiectelor din cadrul PNDR8, panala data de 11 aprilie 2013, pentru Masura 141 Sprijinirea fermelor de semi-subzistenta au fost depuse in total 88.846 cereri de finantare, valoarea acestora fiind de 666,3milioane euro 140%raportatla alocarea initiala; din cele 48.512 proiecte selectate, s-au incheiat contracte de finantare pentru 46.853 proiecte, in valoare de 147,7 milioane euro 31% grad de executie financiara. Sprijinul acordat acestui segment de fermieri, a caror exploatatii au o dimensiune economicaintre 2-8 UDE, are scopul de a asigura veniturile necesare in perioada de restructuraresitransformare a fermelor de semi-subzistentain exploatatii orientate catre piata, prin utilizarea durabilaa factorilor de productie, imbunatatirea managementului, diversificarea productiei agricole, precum si introducerea de tehnologii performante, adaptate conditiilorlocale. Performanta agriculturii in Romania este afectata grav de fragmentarea excesiva a proprietatii 3.859 mii ferme, in 2010, faade 3.931 mii ferme, in 2007-cu nici 2% mai puin, in condiiile in care un procent de 93% din numarultotal de ferme romanesti aveau, in 2010, o suprafatamai micade 5 hectare si detineau 29,6% din totalul suprafeei agricole utilizate prin comparaie, ponderea fermelor sub 5 hectare, la nivelul UE-27, este de 69%, iar suprafata utilizata de 6%. 0,4 %, ferme mari! Marimea actuala a exploatatiilor agricole nu favorizeazapunerea in valoare cu eficienta a resurselor disponibile in agricultura, ceea ce are efecte negative asupra economiei rurale si asupra veniturilor agricultorilor. De aceea diminuarea numarului de ferme care practicao agriculturade subzistenaar trebuisaconstituie unul dintre obiectivele principale ale politicii de dezvoltare rurala, daca se urmareste ca agricultura romaneascasaexistesi sainflueneze piaa comunitara. Pe de altaparte, un numar de 13.740 ferme mari din Romania 0,4% din total exploatau, in 2010, o suprafaade 6,5 milioane hectare 48,9% din SAU totala, marimea medie a unei ferme fiind de 474 ha faa de 265 hectare media europeana. Ponderea exploatatiilor peste 100 hectare se situeaza la 2,7% la nivelul UE-27, 18,3% in Franta, 11,2% in Germania si 21% in Marea Britanie. Romania are asadar o structura bipolara a fermelor agricole: fermele mari, competitive, coexistacu fermele mici, aflate la limita subzistenei. O parte dintre aceste ferme mici trebuie eficientizate si orientate, in perioada urmatoare, spre piaa. Crearea mediului instituional si a infrastructurii pentru valorificarea produselor obinute va constitui elementul major pentru imbunatairea performanelor economice a exploatatiilor agricole. Un alt factor important este calitatea pregatirii profesionalesi diversificarea ocupaionala. Pregatirea capitalului uman pentru cresterea performanelor fermelor are o importana particulara in Romania, unde nivelul de formaresi educaie al femierilor mici este foarte scazut. A inceput marea comasare Conform datelor Recensamantului General Agricol din 2010, din numarul total de 3.859 mii de exploataii agricole inregistrate in Romania, 3.828 mii de exploataii 99,2% sunt farapersonalitate juridicaexploataii agricole individuale, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale/familiale si 31 mii 0,8% sunt exploataii agricole cu personalitate juridica. Conform situatiei prezentate, suprafaa agricola utilizata la nivel naional, in anul agricol 2009/2010, a fost de 13.305 mii ha, din care 7.449 mii ha 56% revin exploataiilor agricole farapersonalitate juridica si 5.856 mii ha 44%, exploataiilor agricole cu personalitate juridica. Numarul exploataiilor agricole inregistrat, in anul 2010, a fost mai mic cu 14% faade cel inregistrat la Recensamantul General Agricol, fapt datorat, in principal, comasarii unor exploataii agricole farapersonalitate juridica. Structura de exploatare a terenului agricol din Romania nu s-a schimbat insa, semnificativ, pe parcursul ultimului deceniu, meninandu-se aceeasi fragmentare si aceeasi polaritate extrema, impedimente majore ale cresterii competitivitaii sectorului. Datele furnizate de Recensamantul General Agricol 2010 indicafaptul camodificarile structurale privind sectorul produciei agricole din Romania au fostsi raman modeste. Productivitatea muncii, in crestere Conform Raportului Strategic de Monitorizare al PNDR MADR, octombrie 2012, indicatorul productivitatea muncii in agriculturaa inregistrat usoare cresteri in perioada de calcul 2006-2009, darsi una dintre cele mai scazute rate anuale de crestere, la nivel european doar 1,1%, rata medie, in perioada, 2003-2007. Astfel, indicatorul privind productivitatea muncii in agricultura VAB/UAM a crescut de la 9.420,92 lei/persoana, in anul 2006, la 10.350,9 lei/persoana, in 2009,respectiv cu 9,8%. Pe langa aspectele structurale ale exploataiei dimensiune redusa si ale capitalului uman varsta, pregatire, productivitatea scazutaeste cauzata si de accesul necorespunzator la alti factori de productie echipamente si capital. Toate aceste date arata ca economia ruralaromaneascaeste incaslab integratain economia de piaa si carestructurarea acesteia este lenta. Parcul de utilaje agricole ramane insuficient, majoritatea fermelor din Romania confruntandu-se cu un grad foarte scazut de mecanizare,si cu un inventar agricol slab. Structura specificaa exploatatiilor agricole din Romania perpetueazao situatie specialaintre tarile UE: 31,1% din ferme nu folosesc tractoare, in timp ce 91,1% din ferme nu au tractoare, ceea ce genereazao dependentade serviciile micilor fermieri care dein tractoare, o situatie rar intalnita in alte ari. Subcapitalizare cronica Subcapitalizarea cronicaa exploataiilor agricole de subzistenaare drept consecinasituaia particularain care, desi Romania este unul dintre statele membre cu mari suprafee cerealiere aproximativ 5,3 milioane de hectare, ocupand locul 5 in Uniunea Europeana, productiile pe unitatea de suprafaasunt modeste spre exemplu, intr-un an agricol slab ca 2009, randamentul mediu la hectar a fost, la cereale, de doar 2,8 tone/ha, adica48% din media primelorsase mari producatori europenisi 75% din nivelul de productivitate atins pe plan intern, in 2011 si 2013. Capitalul fixsi circulant este, in medie, de 16-17 ori mai mic decat al unui fermier din Uniunea Europeana 540 euro/fermier in Romania, faa de 9.000-9.200 euro/fermier, in UE, iar creditele bancare pentru fermele romanesti sunt de 15-16 ori mai mici faade creditele pentru fermierii dinUE 110 euro/ha in Romaniasi 1.700-2.000 euro/ha inUE22.