Asocierea agricolă rămâne una dintre cele mai invocate soluții pentru creșterea competitivității fermelor mici și medii, dar aplicarea ei practică este limitată. Conform datelor Eurostat, mai puțin de 15% dintre fermierii români sunt membri activi ai unor forme asociative funcționale, mult sub media Uniunii Europene, care depășește 40%.

Problema nu este cadrul legal. România dispune de legislație care permite cooperative agricole cu facilități fiscale și acces prioritar la finanțări. Blocajul este economic și operațional. Multe cooperative funcționează formal, fără volum suficient, capitalizare sau disciplină contractuală, ceea ce le limitează capacitatea de negociere reală.

Datele Comisiei Europene arată că fermele asociate obțin, în medie, prețuri cu 10–20% mai bune pentru producție și costuri mai mici la inputuri, datorită achizițiilor comune. În România, aceste beneficii sunt rare, din cauza fragmentării producției și a lipsei unui management profesionist.

Pentru 2026, asocierea nu mai poate fi tratată ca obiectiv în sine. Fără masă critică, capital comun și reguli clare de livrare și plată, cooperativa nu generează valoare economică și nu stabilizează cash-flow-ul fermelor.

(Foto: Freepik)