România produce anual milioane de tone de gunoi de grajd și resturi vegetale, dar mai puțin de 5% sunt valorificate energetic. Potrivit Comisiei Europene (DG ENER, 2024), potențialul național pentru biogaz agricol depășește 1 miliard m³/an, suficient pentru a alimenta jumătate de milion de gospodării.

În 2024, AFIR a deschis schema de sprijin pentru microinstalații de biogaz, cu granturi între 300.000 și 2 milioane euro. Primele 40 de proiecte au raportat o eficiență energetică de 65–75%, conform MADR, iar surplusul de electricitate este injectat în rețea prin statutul de prosumator. Eurostat (2024) arată că fermele cu digestie anaerobă își reduc emisiile de carbon cu peste 50% și costurile operaționale cu aproximativ 20%.

Digestatul rezultat devine un fertilizant organic valoros, reducând dependența de îngrășăminte chimice. Integrarea biogazului în fermele zootehnice și vegetale sprijină economia circulară și securitatea energetică rurală. Pe termen mediu, transformarea deșeurilor în resursă energetică nu mai este un concept experimental, ci una dintre cele mai profitabile direcții pentru fermele care urmăresc independența energetică și conformarea cu obiectivele „Net Zero 2050”.

(Foto: Freepik)