Programul de cadastrare gratuită a terenurilor din România, prin care ANCPI trebuie să înregistreze sistematic toate proprietățile din cele 2.618 unități administrativ-teritoriale ale țării, traversează în mai 2026 un moment de bilanț neflatant. Potrivit datelor publicate de Agrointeligența pe 11 mai 2026, în prima lună de implementare intensivă, agenția a reușit să finalizeze lucrările în 4 din cele 2.618 UAT-uri. La acest ritm, finalizarea programului ar dura peste 54 de ani — un calcul simplu care arată distanța enormă dintre ambițiile declarate ale programului și capacitatea reală de execuție.

Importanța cadastrului pentru agricultura românească nu poate fi supraestimată. Terenul neintabulat nu poate fi oferit drept garanție pentru credite bancare, nu poate fi accesat ca suport pentru fonduri europene, generează litigii între moștenitori și blochează tranzacțiile de vânzare-cumpărare sau arendare. România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de cadastrare din Uniunea Europeană — estimările variază, dar o treime până la jumătate din terenul agricol rămâne neînregistrat sistematic. Fermele mari și-au rezolvat problema prin cadastrare privată, cu costuri proprii. Micii proprietari, inclusiv mulți dintre cei care dau terenuri în arendă fermierilor, nu au resursele sau cunoștințele necesare pentru a iniția procedura individual.

Programul de cadastrare gratuită a fost anunțat cu fanfară și prezentat ca soluție la una dintre cele mai vechi vulnerabilități ale agriculturii românești. Realitatea din teren arată că birocrația, lipsa de personal specializat, rezistența unor proprietari de a se înregistra și absența unei strategii clare de prioritizare pe zone agricole productive transformă un obiectiv legitim într-un exercițiu de comunicare. ANCPI a anunțat că va intensifica ritmul prin contractarea unor firme private de măsurători și prin digitalizarea procesului de validare — dar fără un calendar realist și sancțiuni pentru nerespectarea termenelor intermediare, programul riscă să consume fonduri fără să producă efectul scontat.

Pentru fermierul care arendează terenuri de la proprietari neintabulați, situația creează vulnerabilități concrete: contractele de arendă pe teren neînregistrat sunt mai greu de susținut juridic, accesu la subvențiile APIA legate de suprafață poate fi contestat, iar orice litigiu de proprietate poate bloca activitatea agricolă fără nicio culpă din partea fermierului. Soluția pe termen scurt rămâne cadastrarea privată, pe cheltuiala fermierului sau prin negociere cu proprietarul. Soluția pe termen lung este un program național funcțional — nu doar anunțat.

(Foto: AI GENERATED)