Camerele agricole din Franța și Germania sunt exemple solide de organizare democratică, profesională și eficientă a intereselor fermierilor. Aceste instituții au un rol esențial în administrarea politicilor agricole, în formarea profesională a agricultorilor și în dezvoltarea rurală. Ambele modele pot reprezenta o sursă importantă de inspirație pentru România.

📌 Modelul francez: Camerele Agricole (Chambres d’Agriculture)

Organizare și funcționare:

- 103 camere departamentale, 13 regionale și o cameră națională (APCA); - Alegeri democratice o dată la 6 ani; - Organisme publice cu autonomie financiară și rol de utilitate publică.

Atribuții principale:

- Sprijin în accesarea de fonduri europene și subvenții; - Servicii de consultanță agricolă și formare profesională; - Participare la planificarea rurală și dezvoltarea locală; - Buget anual estimat: aproximativ 800 milioane euro (2023).

📌 Modelul german: Landwirtschaftskammern

Organizare și funcționare:

- Organizare federală pe landuri; - Există în landuri precum NRW, Saxonia, Schleswig-Holstein; - Alegeri democratice la nivel regional.

Atribuții principale:

- Consiliere tehnică și control sanitar-veterinar; - Formare profesională duală, evaluarea pagubelor și gestionarea riscurilor; - Buget total estimat: 400-500 milioane euro (cumulat).

✅ Concluzii pentru România

România are nevoie de o reformă profundă a sistemului camerelor agricole. Modelele din Franța și Germania demonstrează importanța unui cadru democratic, profesional și apolitic, capabil să ofere sprijin real fermierilor și să joace un rol activ în dezvoltarea agriculturii. Este esențială trecerea de la camerele agricole administrate politic către structuri reprezentative, alese de fermieri și susținute prin contribuții și proiecte europene.

(Foto: Freepik)