Carnea cultivată în laborator și proteinele alternative atrag un interes crescut în Europa, pe fondul preocupărilor legate de sustenabilitate și siguranța alimentară. Conform raportului FAO 2024, piața globală a proteinelor alternative ar putea depăși 20 miliarde euro până în 2030, cu o rată anuală de creștere de peste 10%.

În Uniunea Europeană, autorizarea produselor de carne artificială este strict reglementată prin procedura „Novel Foods”. Italia a introdus în 2023 o interdicție privind producția și comercializarea cărnii sintetice, în timp ce alte state membre, precum Olanda și Spania, finanțează proiecte pilot pentru testarea acestor produse.

La nivelul consumatorilor, studiile arată o reticență inițială, dar și o creștere a interesului în rândul generațiilor tinere preocupate de impactul asupra mediului. În România, discuțiile privind carnea artificială sunt la început, însă presiunea europeană pentru reducerea emisiilor și pentru diversificarea surselor de proteine va determina apariția unor reglementări naționale în următorii ani.

Pentru procesatori, principala provocare va fi adaptarea la concurența indirectă reprezentată de aceste produse, precum și investițiile în linii de cercetare și dezvoltare pentru alternative locale (proteine vegetale, insecte procesate, produse pe bază de leguminoase).

Pe termen lung, integrarea proteinelor alternative în mixul alimentar european poate reduce dependența de zootehnie clasică, dar va necesita un echilibru atent între inovație, siguranță alimentară și acceptarea socială.

(Foto: Freepik)