Carnea de pasăre este cel mai consumat tip de carne în Uniunea Europeană, cu o medie de 24 kg per capita în 2024, conform datelor Eurostat. România depășește acest nivel, cu un consum estimat la 34 kg per capita, reprezentând aproximativ 42% din totalul consumului de carne la nivel național. Popularitatea sa este explicată prin prețul mai accesibil comparativ cu carnea de vită sau porc, valoarea nutritivă și diversitatea produselor disponibile pe piață.

Producția internă de carne de pasăre în România a atins aproape 1,4 milioane tone în 2024, conform INS, acoperind peste 90% din necesarul de consum. Acest lucru plasează România în primele cinci state producătoare din UE, alături de Polonia, Franța, Spania și Germania. Exporturile românești au depășit 220.000 de tone, cu destinații importante în Italia, Grecia și Orientul Mijlociu. Valoarea totală a exporturilor s-a apropiat de 500 milioane euro, ceea ce confirmă rolul sectorului avicol ca pilon strategic în balanța comercială agroalimentară.

În plan competitiv, România se confruntă cu provocări similare altor state est-europene. Prețurile furajelor au crescut cu peste 15% în ultimii doi ani, ceea ce a determinat presiuni asupra marjelor de profit. În paralel, reglementările europene privind bunăstarea animalelor impun standarde mai stricte de creștere și transport, ceea ce necesită investiții suplimentare în ferme. Cu toate acestea, fermele mari și integrate au reușit să își mențină competitivitatea prin digitalizare, automatizarea proceselor și extinderea pe segmentul premium (bio și clean label).

Un alt aspect cheie îl reprezintă securitatea alimentară și biosecuritatea. România s-a confruntat periodic cu focare de gripă aviară, care au afectat exporturile și au necesitat sacrificarea preventivă a efectivelor. Implementarea unor standarde ridicate de biosecuritate și investițiile în monitorizare digitală au devenit priorități pentru industria avicolă.

Pe termen lung, competitivitatea României pe piața europeană a cărnii de pasăre depinde de consolidarea lanțului valoric. Integrarea fermierilor mici în cooperative, investițiile în abatoare moderne și diversificarea produselor cu valoare adăugată ridicată (produse marinate, ready-to-cook, bio) pot asigura nu doar menținerea cotei de piață, ci și o extindere pe piețele externe. În contextul tranziției verzi, procesatorii care adoptă practici sustenabile și reduc amprenta de carbon vor beneficia de un avantaj competitiv suplimentar.

Astfel, România are șansa de a rămâne un jucător important în sectorul avicol european, însă succesul va depinde de capacitatea de adaptare la noile standarde de producție, de investițiile în tehnologie și de orientarea către cererea tot mai diversificată a consumatorilor.

(Foto: Freepik)