Asocierea fermierilor in cooperative agricole nu mai este o tendinta emergenta in Romania - devine o necesitate economica demonstrabila prin rezultate concrete. Primele 20 de cooperative agricole din Romania au realizat in 2024 o cifra de afaceri cumulata de 1,7 miliarde de lei, aproape dublu fata de cele 933 de milioane de lei inregistrate in 2020, potrivit datelor Ziarul Financiar. Toate cooperativele din top au incheiat anul pe profit, cu un rezultat net cumulat de 21,3 milioane de lei si 730 de angajati. Cea mai profitabila a fost Cooperativa Agricola Barsa Prod 2012 din judetul Prahova, cu un profit de 3,5 milioane de lei.

Logica economica a asocierii este clara si verificata in practica. Prin centralizarea achizitiilor de inputuri - seminte, ingrasaminte, combustibil - cooperativele obtin preturi mai mici decat fermierul individual. Prin comercializarea in comun a productiei, elimina intermediarii si negociaza direct cu procesatorii si retailul modern. Carrefour Romania, de exemplu, a incheiat parteneriate cu sase cooperative agricole noi din Fierbinti, Beius, Ostrov, Targu Secuiesc, Husi si Voinesti, integrandu-le in reteaua de furnizori locali sub eticheta Gradina Noastra. Este un model care demonstreaza ca asocierea nu este doar despre productie, ci si despre accesul la piete altfel inaccesibile fermierului mic.

Cadrul fiscal incurajeaza forma de organizare cooperatista. Conform Legii cooperatiei agricole nr. 566/2004, cooperativele beneficiaza de scutiri de impozit pe profit pentru veniturile provenite din activitatea agricola a membrilor, iar membrii cooperatori pot beneficia la randul lor de reduceri ale impozitului pe venit. Ghidul actualizat in august 2025 de Uniunea Nationala a Cooperativelor Agricole detaliaza procedurile de accesare a acestor facilitati fiscale, care raman insuficient valorificate de catre fermierii eligibili.

Potentialul de crestere al sectorului este semnificativ. Romania are nevoie de cooperative autentice - nu doar infiintate pe hartie pentru a accesa fonduri, ci organizatii care genereaza valoare adaugata reala pentru membrii lor. Centrul Roman de Politici Europene recomanda in raportul sau din 2024 continuarea stimulentelor fiscale, extinderea accesului la fonduri europene pentru dezvoltarea lanturilor scurte alimentare si integrarea cooperativelor in sistemul national de cunoastere si inovare agricola. Directia este corecta - ritmul de implementare ramane principala provocare.

(Foto: Magnific)