Industria laptelui din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimul deceniu, nu din cauza producției sau a cererii, ci din lipsa forței de muncă specializate. De la tehnicieni în procesare și control al calității, până la operatori pe linii automatizate, deficitul de personal a devenit o problemă structurală, cu impact direct asupra competitivității și calității produselor finite.

Potrivit datelor INS, în 2024 numărul angajaților din industria lactatelor a scăzut cu peste 14% față de 2020, iar media de vârstă a lucrătorilor rămași depășește 47 de ani. Eurostat confirmă aceeași tendință la nivel european, dar în România efectele sunt mai acute, întrucât migrația profesională către statele vestice continuă, iar sistemul educațional nu mai produce suficienți specialiști în domeniu.

„Avem investiții, avem piețe de desfacere, dar nu mai avem oameni care să lucreze în fabrici. Este cea mai mare problemă structurală a industriei alimentare”, a declarat recent Florin Barbu, ministrul Agriculturii, într-un interviu acordat presei de specialitate.

În plus, automatizarea liniilor de procesare, deși necesară, nu rezolvă integral criza. Conform FAO și IDF, digitalizarea industriei lactatelor a dus la o creștere a productivității cu 18–20% în Europa, dar în același timp a generat nevoia de angajați cu competențe tehnologice avansate. În România, doar 22% dintre unitățile de procesare au personal instruit pentru operarea echipamentelor automatizate, potrivit datelor MADR.

Banca Mondială atrage atenția că lipsa capitalului uman calificat poate limita accesul României la lanțurile valorice europene. În același timp, companiile mari din domeniu semnalează dificultăți majore în recrutarea de specialiști pentru controlul microbiologic, ambalare inteligentă sau managementul calității.

Pentru a contracara fenomenul, Ministerul Agriculturii a anunțat în 2025 lansarea unui program-pilot de parteneriat între liceele agricole, universitățile de profil și procesatori. Obiectivul este formarea de tehnicieni și operatori calificați care să poată fi angajați direct după finalizarea studiilor.

Experții EFSA subliniază că lipsa personalului calificat nu afectează doar productivitatea, ci și siguranța alimentară. În fabricile cu deficit de personal, controalele interne și analizele de laborator se efectuează cu întârziere, ceea ce poate crește riscul de neconformitate.

Pe termen mediu, soluția depinde de două direcții strategice: stimularea învățământului dual și digitalizarea completă a proceselor. O combinație coerentă între educație, fiscalitate stimulativă și investiții în tehnologii automatizate ar putea stabiliza piața muncii în industria laptelui.

Criza forței de muncă nu este o problemă trecătoare, ci un test de maturitate pentru întreaga industrie. Fără o reacție coordonată între stat, mediul privat și sistemul educațional, România riscă să piardă nu doar personalul, ci și competitivitatea unui sector esențial pentru economia alimentară națională.

(Foto: Freepik)