Digitalizarea este frecvent prezentată ca soluție pentru creșterea eficienței agricole, însă impactul său economic depinde strict de modul de implementare. Conform datelor Eurostat și JRC, în 2024 mai puțin de 35% dintre fermele din România utilizau instrumente digitale avansate, precum sisteme de monitorizare a culturilor, GPS agricol sau software de management al fermei, sub media Uniunii Europene.

Costurile inițiale nu sunt neglijabile. Implementarea unui pachet de bază pentru agricultura de precizie poate ajunge la 40–70 euro/ha, la care se adaugă costuri recurente pentru licențe, mentenanță și instruire. În fermele mici și medii, aceste cheltuieli sunt dificil de amortizat fără o suprafață suficientă sau fără integrarea cu alte investiții.

Beneficiile economice sunt reale, dar graduale. Studiile JRC arată reduceri ale consumului de inputuri între 5% și 15% și creșteri moderate ale randamentului, în special în fermele cu variabilitate mare a solului. În absența unei baze de date istorice și a personalului capabil să interpreteze informațiile, avantajele se diluează rapid.

Pentru 2026, digitalizarea devine eficientă doar atunci când este corelată cu decizia agronomică și cu managementul financiar. Tehnologia utilizată izolat poate genera costuri suplimentare fără impact proporțional asupra profitului.

(Foto: Freepik)