Creșterea prețurilor la energie a accelerat investițiile în surse regenerabile la nivelul exploatațiilor agricole. Conform datelor AFIR (2024), fermele care au implementat panouri fotovoltaice de până la 200 kW au redus costurile energetice cu 25–35%, iar perioada de amortizare a investiției este estimată între 5 și 8 ani.

În același timp, Eurostat plasează România printre statele UE cu cel mai mare potențial solar agricol, cu o medie de 1.500–1.700 ore/an de iradiere utilă. Acest avantaj natural rămâne însă parțial exploatat: doar 12% dintre ferme au instalat sisteme de energie regenerabilă, conform MADR.

Noua politică de finanțare europeană oferă subvenții de până la 65% din costul eligibil, inclusiv pentru sisteme hibride (fotovoltaic + biogaz). Beneficiile nu se limitează la reducerea facturilor: fermele care devin prosumatori pot vinde surplusul energetic, asigurându-și venituri stabile și predictibile.

Provocarea rămâne accesul la capital și la consultanță tehnică. Mulți fermieri mici nu au capacitatea administrativă de a gestiona un proiect energetic complet. De aceea, succesul tranziției către energia regenerabilă depinde de parteneriatele locale – cooperative, autorități, consilieri energetici – care pot transforma aceste proiecte în soluții reale de independență economică.

(Foto: Freepik)