Tineretul bovin reprezintă baza de producție pentru fermelor de carne și lapte, iar situația europeană arată schimbări structurale considerabile. Conform Eurostat 2024, efectivele de bovine între 1–2 ani au scăzut cu 4,1% la nivelul UE, în timp ce în Europa de Vest reducerea a depășit 6% din cauza costurilor ridicate ale furajelor și a presiunilor climatice. România înregistrează o diminuare mai redusă, de aproximativ 2% (INS, 2024), însă cu variații mari între regiuni: Transilvania păstrează un ritm stabil, în timp ce sudul țării pierde peste 7%.

Performanța tineretului bovin este legată direct de sporul mediu zilnic (SMZ). Rapoartele DG AGRI – Beef Market Report 2024 arată că fermele europene de top ating SMZ de 1.200–1.400 g/zi, în timp ce media UE este de 950–1.050 g/zi. În România, conform ANZ, SMZ variază între 700 și 900 g/zi, în funcție de sistemul de furajare și genetică. Optimizarea nutriției poate reduce perioada de îngrășare cu 30–40 de zile și costurile operaționale cu 8–12%.

Rata mortalității reprezintă un indicator critic. În fermele europene performante, mortalitatea tineretului rămâne sub 2%, în timp ce media estimată în România este 4–5% (ANZ, 2024). EFSA notează că temperaturile ridicate pot crește mortalitatea cu 0,3–0,5 puncte procentuale în fermele fără ventilație adecvată.

Pe piața cărnii de vită, Comisia Europeană estimează o stabilizare a consumului în 2024–2025, la 10,4 kg/capita. România rămâne mult sub media UE, cu 4,5–5,0 kg/capita, ceea ce influențează capacitatea fermelor de a integra tineretul bovin în lanțurile locale de producție.

(Foto: Freepik)