Fertilitatea solului devine una dintre principalele preocupări ale agriculturii europene, iar România nu face excepție. Conform INS (2024), peste 40% din suprafața agricolă se confruntă cu probleme de degradare, inclusiv pierderea materiei organice, compactare și acidifiere. Aceste fenomene sunt amplificate de secetă, lucrări agresive ale solului și rotații insuficiente.

Evaluările DG AGRI – Soil Quality Assessment 2024 arată că statele din Europa Centrală și de Est prezintă o vulnerabilitate ridicată, în special în zonele cu monocultură. România se încadrează în această categorie, iar necesitatea adoptării practicilor de conservare este menționată explicit în PNS 2023–2027, unde protecția solului reprezintă o condiție centrală pentru accesarea eco-schemelor.

Fermierii care implementează rotația culturilor, acoperirea solului și lucrările minime mențin un nivel mai ridicat al materiei organice și reduc riscul de pierdere a umidității. Totodată, utilizarea cartării agrochimice permite aplicarea precisă a îngrășămintelor, economisind resurse și evitând supra-fertilizarea.

Într-un climat tot mai imprevizibil, solul devine cea mai valoroasă resursă. Fermele care protejează fertilitatea solului își asigură stabilitatea producției și rămân competitive într-un mediu economic volatil.

(Foto: Freepik)