Viitorul agriculturii românești depinde de modul în care sunt formate noile generații de fermieri. Conform DG AGRI (2024), statele membre care au investit constant în educația agricolă au înregistrat o creștere a productivității cu 20–25% în ultimul deceniu. România, însă, se află încă în faza de construcție instituțională, cu doar 36 de licee agricole active și o rețea de formare profesională insuficient conectată la nevoile reale ale pieței.

AFIR, prin PNS 2023–2027, finanțează cursuri de formare pentru managementul exploatațiilor, digitalizare, energie regenerabilă și agricultură de precizie. În 2024, peste 7.000 de fermieri au beneficiat de programe de formare susținute prin intervențiile DR-30 și DR-33, potrivit raportului oficial. În paralel, MADR a lansat o inițiativă pentru reactivarea liceelor agricole prin parteneriate public-private cu companii din sectorul agroalimentar.

Formarea profesională nu este doar o condiție pentru performanță, ci și pentru accesul la finanțare. Băncile și agențiile de credit agricol solicită tot mai frecvent dovada competențelor manageriale și tehnice pentru aprobarea proiectelor de investiții. În acest context, fermierii instruiți devin mai bancabili, mai eficienți și mai capabili să adopte inovațiile tehnologice.

Pe termen lung, succesul agriculturii românești va depinde de capacitatea de a transforma educația agricolă într-un pilon de dezvoltare, nu într-o formalitate birocratică. Agricultura viitorului se construiește nu doar pe teren, ci și în sala de curs.

(Foto: Freepik)