Forța de muncă a devenit una dintre cele mai sensibile constrângeri economice pentru fermele românești. Conform INS și Eurostat, între 2015 și 2024 numărul persoanelor ocupate în agricultură a scăzut cu peste 30%, pe fondul migrației, îmbătrânirii populației rurale și lipsei atractivității sectorului pentru lucrătorii tineri.

În perioada 2024–2025, costurile salariale din agricultură au crescut mai rapid decât productivitatea. Datele INS indică majorări anuale de 10–15% ale cheltuielilor cu personalul, determinate de creșterea salariului minim și de concurența cu alte sectoare economice. Deși ponderea salariilor în costul total al fermei rămâne inferioară inputurilor, impactul asupra fluxului de numerar este tot mai vizibil.

Deficitul de personal calificat afectează direct eficiența operațională. Lipsa mecanizatorilor, tehnicienilor și specialiștilor în zootehnie generează întârzieri în lucrări, pierderi de producție și costuri suplimentare. În multe exploatații, productivitatea este limitată nu de tehnologie, ci de disponibilitatea resursei umane.

Pentru 2026, problema centrală nu este doar nivelul salariilor, ci predictibilitatea forței de muncă. Fără stabilitate și competențe adecvate, fermele rămân expuse la riscuri operaționale cu impact economic direct.

(Foto: Freepik)