Deficitul de forță de muncă reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru fermele românești, influențând direct productivitatea și costurile operaționale. Conform Eurostat (Labour Force Survey 2024), numărul lucrătorilor agricoli din UE este în continuă scădere, fenomen accentuat în statele estice, inclusiv România. INS (2024) arată că sectorul agricol românesc a pierdut peste 150.000 de lucrători în ultimul deceniu, migrația și îmbătrânirea populației rurale fiind principalii factori.

Acest context pune presiune asupra fermelor mijlocii și mari, care întâmpină dificultăți în găsirea personalului calificat, în special pentru activități precum mulsul, întreținerea adăposturilor, mecanizare sau management zootehnic. În lipsa personalului stabil, costurile cresc, iar ritmul producției devine mai greu de menținut.

Evaluările DG AGRI indică faptul că fermele europene care au adoptat automatizarea – sisteme de muls robotic, utilaje autopropulsate, senzori pentru monitorizare – au redus dependența de forța de muncă și au stabilizat costurile. În România, AFIR confirmă că în 2024 a crescut semnificativ numărul proiectelor care includ echipamente cu automatizare avansată, în special în sectorul laptelui.

Totuși, tehnologia nu poate substitui complet personalul. Nevoia de formare profesională rămâne esențială. MADR, prin PNS, susține participarea fermierilor și angajaților la cursuri de calificare, în special pe arii precum bunăstarea animalelor, mecanizare, igienă și utilizarea echipamentelor.

În 2025, fermele care vor combina tehnologia cu programe de formare vor avea cel mai stabil model de lucru, într-un context de piață în care competiția pentru forță de muncă rămâne intensă.

(Foto: Freepik)