Agricultura românească operează într-un mediu tot mai expus riscurilor climatice, de piață și biologice. Conform Comisiei Europene – EU Agricultural Markets Brief 2024, variabilitatea prețurilor și extremele climatice sunt principalele provocări ale fermierilor din Europa de Est. România, cu zone frecvent afectate de secetă, este printre cele mai vulnerabile.

INS (2024) confirmă că peste o treime din suprafețele cultivate sunt expuse anual riscului de aridizare, iar culturile din sud și est resimt cel mai puternic impactul. În același timp, volatilitatea prețurilor la cereale și inputuri agravează incertitudinea economică, afectând în special fermele mici și medii.

Modelul european de gestionare a riscurilor include trei componente: prevenție, instrumente financiare și compensare. În România, prevenția este susținută prin investiții în irigații, sisteme de monitorizare climatică și tehnologie agricolă de precizie, integrate în PNS 2023–2027. Componenta financiară este reprezentată de asigurările subvenționate, iar compensarea este gestionată prin schemele de sprijin în caz de calamități.

Analizele DG AGRI arată că fermele care utilizează sisteme combinate – tehnologii de prevenție, asigurări și diversificarea culturilor – sunt mai stabile și își reduc semnificativ pierderile.

Gestionarea riscurilor devine o strategie obligatorie pentru fermierii români, într-un context agricol tot mai imprevizibil.

(Foto: Freepik)