Industria alimentară din România trece printr-o perioadă de ajustare structurală. Conform INS (2024), cifra de afaceri a sectorului a depășit 70 miliarde lei, însă marjele de profit au scăzut cu peste 5% față de anul anterior, pe fondul creșterii costurilor energetice și al implementării cerințelor de mediu.

Comisia Europeană a introdus în 2024 o serie de norme privind ambalajele reciclabile și reducerea emisiilor industriale, care obligă procesatorii să își modernizeze instalațiile. Pentru companiile mici și mijlocii, investițiile sunt semnificative – între 50.000 și 400.000 euro pentru modernizarea liniilor de producție, conform AFIR.

Deși adaptarea implică costuri ridicate, beneficiile sunt clare: eficiență energetică sporită, reducerea deșeurilor și acces la piețele vest-europene unde sustenabilitatea este criteriu de achiziție. Potrivit DG AGRI, firmele care adoptă standarde verzi și management digital pot obține creșteri ale productivității de până la 20% pe termen mediu.

Tranziția verde nu mai este o opțiune, ci un prag de supraviețuire economică. Industria alimentară românească se află la intersecția dintre presiunea costurilor și necesitatea de modernizare – iar echilibrul corect între cele două va defini performanța următorului deceniu.

(Foto: Freepik)