După volatilitatea extremă din perioada 2021–2023, piața inputurilor agricole intră în 2026 într-o fază de stabilizare relativă, dar cu un nivel de preț semnificativ peste media istorică. Conform Eurostat, în 2024 prețurile îngrășămintelor au scăzut față de vârfurile din 2022, însă rămân cu 25–30% peste nivelul din 2019, în timp ce produsele de protecție a plantelor și serviciile asociate au avut ajustări mult mai lente.

În structura costurilor fermei vegetale, inputurile continuă să reprezinte principalul element de presiune. Datele INS indică faptul că, în 2024–2025, îngrășămintele și produsele de protecție a plantelor au cumulat între 40% și 50% din cheltuielile directe pe hectar, în funcție de cultură și tehnologia aplicată. Chiar și într-un context de piață mai calm, dependența fermelor de inputuri externe rămâne ridicată.

Un risc suplimentar îl reprezintă concentrarea furnizorilor. Datele Comisiei Europene arată că piața europeană a inputurilor este dominată de un număr redus de jucători, ceea ce limitează concurența reală la nivel local. În România, fermierii mici și medii au o putere de negociere redusă, fiind expuși fluctuațiilor de preț și condițiilor comerciale impuse.

Pentru 2026, problema nu este doar nivelul prețurilor, ci rigiditatea costurilor. Chiar și în anii cu prețuri agricole mai slabe, inputurile nu se ajustează proporțional, comprimând marja fermelor și accentuând riscul economic.

(Foto: Freepik)