Din datele referitoare la veniturile si cheltuielile populaiei, prezentate de Institutul Naional de Statistica-INSSE, in Raportul Coordonate ale nivelului de trai in Romania, reiese ca media generala a bugetului lunar alocat cheltuielilor cu produse alimentare este de 492,8 lei per gospodarie, ceea ce inseamna 40% din totalul disponibil. Desigur, aceasta este o medie generala, care cuprinde atat familiile instarite, pentru care mancarea reprezinta o cheltuiala mare ca suma, dar nesemnificativa ca pondere in buget, cat si gospodariile in care hrana zilnica inseamna o problema presanta. Bucurestenii sunt, de departe, romanii care cheltuiesc cei mai muli bani pentru mancare aproape 685 de lei pe gospodarie lunar, dar uitandu-ne la cat inseamna aceasta cheltuiala in bugetul lor 24,5% din cheltuielile banesti ajungem la concluzia ca ei se numara printre cei mai relaxai din acest punct de vedere. La polul opus se regasesc locuitorii regiunilor Sud-Est si Sud-Vest Oltenia, care cheltuiesc sumele cele mai mici pentru mancare 432, respectiv 375 de lei lunar pe gospodarie, dar la care ponderile acestor cheltuieli in bugetul disponibil sunt printre cele mai mari 26,5%, respectiv 26,9%. In rest, familiile, repartizate pe regiuni, in statistica INSSE, consuma intre 445,3 si 570 lei lunar pe gospodarie, reprezentand ponderi cuprinse intre aceste bareme. Surprinzator sau nu, acelasi decalaj intre sumele mici cheltuite si ponderea mare in bugetele disponibile se regaseste in gospodariile de agricultori situate in mediul rural. Astfel, familiile din mediul rural au o cheltuiala medie pentru hrana de numai 376 de lei faa de 583 de lei lunar pe gospodarie in orase, dar in bugete asta inseamna 45,7% in rural, faa de doar 36,7% in urban. Gospodariile de agricultori au o cheltuiala pentru hrana de 338,5 lei lunar minimul naional si, in acelasi timp, aceasta cheltuiala reprezinta 51,7% din bugetul lor disponibil maximul la nivel naional. Minimul ca pondere este consemnat la salariai, respectiv de 35,9%, cu o cheltuiala nominala de 626,2 lei lunar pe gospodarie, suma care inseamna maximul la nivel naional. Din multiplele serii statistice oferite in documentul citat se remarca si o alta concluzie: familiile cu venituri minime cheltuiesc cum era de asteptat sume mici pentru mancare, insa ponderea acestora in bugetul disponibil este semnificativa. De cealalta parte, familiile cu venituri mari cheltuiesc mult ca suma cu hrana, dar ponderea acestor fonduri in bugetele lor este mai puin semnificativa. Concret, familiile din zona de jos a veniturilor cheltuiesc mai puin de 400 de lei lunar pentru mancare, dar asta inseamna intre 23 si 25% din bugetul disponibil; in schimb, familiile din zona superioara a veniturilor cheltuiesc peste 600 de lei lunar pentru hrana, insa asta inseamna sub 20% din bugetul disponibil. Statistica INSSE mai arata ca familiile fara copii sau cu doar un copil au cea mai mica presiune bugetara resimita pentru asigurarea hranei sub 22% cheltuiala din disponibil, in timp ce familiile cu mai mult de trei copii resimt cel mai acut aceasta presiune, cheltuiala fiind de peste 25% din totalul disponibil peste 28% la familiile cu sase copii si peste. Din punctul de vedere al pregatirii profesionale a capului gospodariei, aceeasi statistica arata ca in gospodariile conduse de persoane cu studii superioare se cheltuiesc de doua ori mai muli bani cu hrana 709,5 lei lunar decat in cele conduse de persoane cu studii primare 311,2 lei lunar, insa ca pondere in totalul cheltuielilor raportul este invers: 19,3% la studii superioare, faa de 23,2% la studii primare. Reducerea TVA la alimente, aplicata de la 1 iunie de la 24% la 9% a fost un balon de oxigen pentru familiile cu venituri mici, dar numai in cazul in care aceasta masura s-a si transferat in preuri, in timp ce pentru famiile cu venituri mari a fost doar o stire banala transmisa insistent la televizor.