MADR precizează într-un comunicat că din punctele de lansare (PL) ale Unităților de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP, au fost lansate un număr de 268 de rachete antigrindină (RAG), pentru protejarea culturilor agricole și a comunităților locale din zonele de intervenție.

Lansările au avut efectul scontat, iar pericolul căderilor de grindină a fost înlăturat datorită intervențiilor active în atmosferă din cadrul unităților Sistemului.

În alte zone ale țării neprotejate față de căderile de grindină, precum și în alte localități afectate de vremea rea și care NU se află în aria de intervenție a infrastructurii SNACP, s-au înregistrat căderi de grindină și furtuni care au produs pagube însemnate, culturile agricole fiind afectate de fenomene meteo extreme.

Sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie-15 octombrie 2020, pentru toate Unitațile din structura SNACP. Până acum, în intervalul 15 aprilie-26 iunie, unitățile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total un număr de 2.355 rachete antigrindină din UCCG Prahova, Oltenia, Timiș, Moldova 1 Iași, și Moldova 2 Vrancea, înregistrând o creștere semnificativă față de perioada similiară din anii anteriori.

Anul acesta, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor protejează o suprafață de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), aparținând unităților:

• Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova care asigură, cu 22 de PL, protecția culturilor agricole in județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iași care asigură, cu 12 PL protecția culturilor agricole în județele Iași și Vaslui;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Vrancea care asigură, cu 10 PL protecția culturilor agricole în județele Vrancea și Galați;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia care asigură, cu 17 de PL protecția culturilor agricole în județele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinți;
• Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiș care asigură, cu 4 PL protecția culturilor agricole în județul Timiș.

Alte 41 de PL din cadrul UCCG Iași, Vrancea, Timiș și Mureș se află în diferite stadii de realizare și punere în funcțiune pe parcursul acestui an.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Intervențiile active în atmosferă reprezintă ansamblul acțiunilor de modificare artificială a vremii prin diferite mijloace specifice acestui domeniu.

Aceste activități au scopul de a:

• Reduce riscul față de fenomenele meteorologice periculoase pentru populație, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane și rurale (protejarea cetățenilor) – respectiv protejarea față de fenomene meteorologice precum grindina, ceața densă, tornadele;
• Crește nivelul precipitațiilor în zonele de interes agricol;

În România, intervențiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 și sunt gestionate de către executiv, prin intermediul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

În conformitate cu noile abordări mondiale privind managementul riscului, SNACP acționează ca un mecanism de prevenție și protecție ex-ante, important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pentru că asigură nu doar protecția culturilor agricole, ci și a comunităților locale și a bunurilor publice și private din zonele de intervenție.

Sisteme similare de combatere a căderilor de grindină prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindină și a aviației funcționează de câteva decenii în aproape toate statele europene. În țările învecinate sau cu organizare administrativă similară României, managementul acestor sisteme se realizează centralizat la nivel național, fiind coordonat în mod unitar de o structură guvernamentală specializată.