Monitorizarea sănătății animalelor a devenit o componentă esențială în fermele zootehnice moderne, în contextul presiunilor crescute legate de productivitate, bunăstare animală, siguranță alimentară și reducerea utilizării antibioticelor. Tehnologiile avansate, în special cele bazate pe inteligență artificială (IA), permit colectarea, procesarea și interpretarea în timp real a unor volume mari de date biologice și comportamentale, transformând complet modul în care este gestionată sănătatea efectivelor.

În fermele de bovine de lapte, dar și în cele de porci și păsări, sunt utilizate sisteme care integrează senzori biometrici, camere video, microfoane direcționale și platforme digitale de analiză. Senzorii montați pe animale (de tip wearable) sau instalați în adăposturi măsoară constant temperatura corporală, ritmul cardiac și respirator, nivelul de activitate locomotorie, tiparul de rumegare, consumul de apă și hrană, precum și parametri de mediu. În paralel, camerele video și microfoanele captează modificările în postură, mers sau vocalizare, indicii timpurii pentru durere, stres sau afecțiuni respiratorii. Toate aceste date sunt transmise prin rețele wireless către sisteme centralizate, unde algoritmii de tip machine learning le corelează cu modele istorice de sănătate.

Studiile recente arată că aceste tehnologii pot anticipa apariția unor afecțiuni cu 24 până la 48 de ore înainte de manifestarea simptomelor vizibile. De exemplu, incidența mastitei clinice poate fi detectată cu o acuratețe de peste 90% pe baza schimbărilor în rumegare, mișcare și temperatură. Sistemele inteligente pot indica, de asemenea, riscul de cetoză în primele 10 zile postpartum la vacile de lapte, pe baza variațiilor subtile ale activității și consumului alimentar. În fermele de suine, IA este deja utilizată pentru identificarea porcilor bolnavi prin analiză comportamentală și sonoră, cu precizie de până la 85%, ceea ce permite izolare rapidă și tratament țintit.

Integrarea acestor soluții duce la reducerea costurilor veterinare cu 20–30% și la scăderea mortalității neonatale în fermele comerciale cu până la 25%, conform datelor oferite de Eurostat și companiile care dezvoltă tehnologii agri-tech. În paralel, s-a observat o creștere a productivității cu 5–12% la nivelul fermei, datorită intervențiilor timpurii și optimizării proceselor reproductive. IA contribuie și la selecția genetică, corelând datele de sănătate și performanță cu genomica, pentru identificarea exemplarelor valoroase în reproducție.

În România, aceste soluții sunt adoptate progresiv, în special în fermele mari de lapte și carne, care accesează fonduri europene din cadrul Planului Național Strategic 2023–2027. Totuși, ponderea fermelor care utilizează sisteme inteligente de monitorizare rămâne sub 10%, potrivit datelor MADR și APIA, ceea ce indică un potențial semnificativ de dezvoltare. Provocările principale rămân costurile inițiale, lipsa infrastructurii digitale în zonele rurale și necesitatea formării personalului. Cu toate acestea, tendința europeană este clară: IA va deveni standard în monitorizarea sănătății animalelor, fiind deja integrată în strategiile de sustenabilitate și trasabilitate ale marilor procesatori și cooperativelor.

(Foto: Freepik)