O investitie olandeza interesanta a atras atentia inca de acum doi ani, de cand a fost anuntata. Este vorba despre doua ferme de nurci pe care strainii le au in plan in judetul Brasov: una in Sercaia si alta la Feldioara. Ambele cu o capacitate de crestere pentru 50.000 de nurci pe an, dintre care o unitate este functionala din primavara. Compania olandeza Mink Farm Invest, fondata de Samuel Nieuwenhuis, nu a finalizat inca investitiile, desi ferma din Sercaia a fost deschisa la inceputul acestui an, cand a fost populata cu 30.000 de animale. Potrivit publicatiei locale Buna ziua, Brasov care citeaza informatii din solicitarile de avize necesare pentru realizarea unui un depozit frigorific, destinat congelarii blanurilor rezultate in urma sacrificarii nurcilor, ferma din Sercaia va avea o capacitate de crestere de 50.000 de nurci anual. Dupa investitia de la Sercaia, Mink Farm Invest a obtinut un teren si la Feldioara, pentru o noua ferma. Cum suprafata si capacitatea vor fi aceleasi ca si la prima ferma a olandezilor in Romania, se poate spune ca in urmatorii doi ani Brasovul va putea livra in fiecare an 100.000 de blanuri de nurca companiilor care produc haine de lux. Mink Farm Invest a fondat ferme de nurci in Polonia, Turcia, Bulgaria si statele baltice. Olandezii au luat decizia de a se orienta catre Romania dupa ce in 2012 parlamentarii olandezi au decis sa inaspreasca legislaia privind exploatarea acestor animale si interzicerea treptata a acestor ferme in Olanda, urmand ca acestea sa devina ilegale din 2024. In mod similar, aceasta afacere este dezaprobata si de restul tarilor din vestul Europei, mai ales dupa ce mai multe imagini socante cu animale bolnave sau jupuite de vii au ajuns pe internet. Marturiile celor care au lucrat in fermele de nurci sunt la fel de devastatoare, astfel ca multe organizatii europene au reusit sa impuna comunitatilor locale sa nu tolereze astfel de investitii in tara lor. Nu la fel se poate spune si despre estul Europei sau Turcia, unde afacerile cu nurci s-au relocat in ultimii ani. Mai multe, pe www.agrointel.ro i