Recent, Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie pentru sectorul agroalimentar al Uniunii Europene, menită să reducă reglementările și să protejeze fermierii de concurența externă, oferind în același timp sprijin financiar țintit și standarde de import mai stricte.

Cu toate acestea, această viziune a fost criticată de activiștii de mediu pentru ignorarea unor propuneri ecologice esențiale și pentru neglijarea recomandărilor rezultate din dialogul strategic anterior.

Una dintre principalele critici aduse noii strategii este lipsa unor măsuri concrete pentru eliminarea plăților bazate pe dimensiunea fermei și absența unui fond de tranziție justă destinat ajutorării fermierilor în procesul de reducere a poluării.

Aceste propuneri fuseseră formulate anterior de un grup divers de părți interesate din lanțul alimentar, la solicitarea Comisiei Europene. Marco Contiero, director de politici agricole al Greenpeace UE, a subliniat că, deși fermierii, experții de mediu, oamenii de știință, comercianții și companiile alimentare au convenit asupra necesității unei schimbări în sistemul alimentar și agricol european, viziunea Comisiei nu reflectă această nevoie urgentă.

De asemenea, activiștii de mediu și-au exprimat îngrijorarea că reformele propuse pentru politica agricolă comună (PAC) nu sunt suficient de ambițioase.

Există temeri că, în numele simplificării, ar putea fi eliminate și mai multe reguli de protecție a naturii, având în vedere că, anul trecut, unele dintre aceste reguli au fost amânate, eliminate sau diluate. Giulia Riedo, reprezentantă a WWF UE, a descris noua viziune ca fiind o "foaie de parcurs vagă" care face pași foarte timizi către lanțuri de aprovizionare alimentară mai echitabile și mai durabile.

Ea a recunoscut că, deși există câteva elemente pozitive, precum angajamentul de a aplica mai strict legislația ecologică și de a oferi stimulente financiare fermierilor care depășesc cerințele de mediu existente, Comisia nu a abordat probleme critice, cum ar fi necesitatea creșterii plăților pentru mediu.

În contrast, cel mai mare lobby al fermierilor din Europa, Copa și Cogeca, a salutat propunerea, numind-o un "reset pragmatic" și afirmând că politica agricolă a Comisiei și-a recăpătat direcția. Cu toate acestea, au subliniat că nu s-a abordat problema bugetului viitor al PAC și a resurselor necesare pentru a finanța acest pachet de măsuri.

Curățarea fermelor europene este esențială pentru sănătatea pe termen lung a sectorului, precum și pentru protejarea faunei sălbatice și prevenirea încălzirii globale. Potrivit Agenției Europene de Mediu (EEA), majoritatea solurilor europene sunt nesănătoase, între 60-75% conținând prea mult azot și 80% având reziduuri de pesticide.

EEA estimează costul societal al degradării solului la aproximativ 50 de miliarde de euro pe an. Marilda Dhaskali de la BirdLife Europe a avertizat că, prin neglijarea aplicării legilor de mediu esențiale și continuarea subvenționării celor mai bogați proprietari de terenuri, acest plan marginalizează fermierii care îngrijesc peisajele noastre. Fără acțiuni decisive pentru a restaura natura și a se adapta la realitățile climatice, securitatea alimentară a Europei este în pericol.

O altă critică majoră adusă viziunii Comisiei este omisiunea uneia dintre concluziile surprinzătoare ale dialogului strategic anterior, care recunoștea necesitatea reducerii consumului de carne.

Participanții la dialog au recunoscut că europenii consumă mai multe proteine animale decât recomandă oamenii de știință și au convenit că este necesar un sprijin pentru a reechilibra dietele către proteine pe bază de plante. Julia Christian de la ONG-ul Fern a subliniat că dietele europene sunt modelate fundamental de un sistem alimentar industrial care face dificilă alegerea unor alimente sănătoase și durabile.

Viziunea Comisiei a ratat o oportunitate vitală de a aborda această problemă. În loc să sprijine măsuri care să încurajeze consumatorii să mănânce mai multe legume, leguminoase și fructe, Comisia s-a concentrat aproape exclusiv pe producția agricolă, ignorând imaginea de ansamblu a reformei sistemului alimentar.

Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a declarat că propunerile vor face sectorul mai durabil, menținându-l în același timp atractiv și suficient de bine plătit pentru a atrage tinerii. El a subliniat importanța găsirii de soluții împreună cu fermierii și producătorii de alimente, prin dialog, mai degrabă decât prin stabilirea unor ținte simple și rigide.

În concluzie, deși noua strategie a Comisiei Europene pentru sectorul agroalimentar promite anumite îmbunătățiri, lipsa unor măsuri ecologice esențiale și neglijarea recomandărilor rezultate din dialogul strategic anterior ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea sa în abordarea provocărilor actuale legate de mediu și sustenabilitate. (Foto: Freepik)