România se aliniază tot mai mult tendințelor europene privind tranziția energetică, iar fermele agricole devin un actor activ în domeniul energiei regenerabile. Conform datelor AFIR, în cadrul sesiunilor de finanțare pentru energie verde derulate în 2023–2024 au fost selectate 581 de proiecte, cu o valoare totală de 110,4 milioane euro, destinate instalării de panouri fotovoltaice în ferme și unități de procesare.

Aceste investiții urmăresc reducerea costurilor energetice, dar și diminuarea amprentei de carbon a activităților agricole. Recuperarea investiției depinde de dimensiunea sistemului și de consumul propriu al exploatației, fiind estimată în medie la 6–8 ani. În zonele rurale cu consum ridicat și acces la programe de finanțare, perioada de amortizare poate scădea la 4–5 ani.

Tot mai multe ferme optează pentru sisteme integrate cu baterii de stocare, care permit utilizarea energiei pe timpul nopții și reduc dependența de rețea. În același timp, se dezvoltă și modele de cooperare locală – așa-numitele „comunități energetice rurale” – prin care mai multe exploatații împart energia produsă.

Specialiștii consideră că, deși investițiile inițiale sunt mari, avantajele pe termen lung sunt evidente: costuri energetice reduse, stabilitate în producție și aliniere la noile standarde europene privind neutralitatea climatică în agricultură până în 2050.

(Foto: Freepik)