Piața terenurilor agricole din România a continuat tendința de creștere în perioada 2024–2025. Conform datelor Eurostat, prețul mediu al terenurilor arabile în România rămâne sub media UE, însă ritmul de majorare din ultimul deceniu a fost constant. Diferențele regionale sunt semnificative, cu valori mai ridicate în zonele cu productivitate mare și acces la infrastructură.

Creșterea prețului terenului modifică structura investițională a fermelor. Din perspectivă economică, randamentul real al investiției depinde de raportul dintre prețul de achiziție, nivelul arendei și profitul agricol anual. În contextul volatilității prețurilor la cereale și al costurilor crescute la inputuri, recuperarea investiției în teren devine mai lentă.

Datele INS arată că arenda reprezintă o pondere importantă în structura costurilor fermelor vegetale. Creșterea valorii terenului se reflectă, indirect, în presiune asupra arendei, ceea ce afectează marja exploatațiilor care nu dețin suprafața în proprietate.

Pentru 2026, investiția în teren trebuie evaluată prin prisma fluxului de numerar, nu doar a aprecierii valorii patrimoniale. Din punct de vedere financiar, terenul rămâne un activ stabil, dar nu garantează automat profit operațional.

(Foto: Freepik)