Terenul agricol rămâne unul dintre cele mai căutate active din agricultură, însă relația dintre preț și randament devine tot mai tensionată. Conform datelor Eurostat și INS, prețul mediu al terenurilor agricole din România a continuat să crească în perioada 2024–2025, în special în zonele cu potențial ridicat și infrastructură funcțională.

Această creștere nu este însă susținută de o majorare proporțională a veniturilor agricole. Randamentele sunt tot mai volatile, iar costurile de producție au crescut constant. În multe cazuri, venitul net obținut din exploatarea terenului nu mai justifică prețul de achiziție, din perspectivă strict economică.

Pentru fermieri, achiziția de teren implică blocarea capitalului pe termen lung. Datele INS arată că amortizarea investiției în teren poate depăși 20–25 de ani, în funcție de structura culturilor și de nivelul subvențiilor. În acest context, terenul funcționează mai degrabă ca activ de conservare a valorii decât ca generator direct de profit.

În 2026, piața terenurilor trebuie analizată cu prudență. Din perspectivă economică, achiziția este justificată doar atunci când terenul aduce stabilitate operațională sau reduce riscuri structurale, nu ca soluție rapidă de creștere a profitului.

(Foto: Freepik)