După două luni de secetă pedologică accentuată care a pus sub presiune culturile de primăvară din mai multe regiuni ale țării, precipitațiile din perioada 12-15 mai 2026 au adus o revenire spectaculoasă vizibilă în câmp. Grâul, aflat în faza de burduf și înspicare în momentul în care ploile au sosit, a răspuns rapid: fermierii din Câmpia Română și din Moldova au raportat o redresare vizuală semnificativă a culturilor în câteva zile de la precipitații. Umiditatea solului a crescut în stratul activ de rădăcini, reducând stresul hidric tocmai în perioada critică pentru formarea bobului și determinarea producției finale.

Revenirea nu elimină însă toate riscurile agronomice ale momentului. Temperatura scăzută din perioada 13-15 mai, cu minime nocturne de 4-5 grade Celsius în Transilvania și Moldova, combinată cu umiditatea ridicată după ploi, a creat condiții favorabile pentru dezvoltarea septoriozei și a fuzariozei la cereale, mai ales în câmpurile în care tratamentul T2 nu a fost aplicat înainte de fereastră. Fermierii care au reușit să aplice fungicidele la timp sunt acum în poziție bună. Cei care au amânat din cauza vremii nefavorabile din prima parte a lunii se confruntă cu o decizie dificilă: tratamentul aplicat după instalarea bolii are eficiență redusă și cost identic cu cel preventiv.

Sistemul antigrindină a revenit în actualitate în această perioadă, după ce USR Vrancea și Federația Viticultorilor au cerut deblocarea lui pe 15 mai 2026, în contextul în care sute de hectare de viță-de-vie din Vrancea au fost distruse de grindină. Ionuț Lazăr, președintele Institutului de Aviație Agricolă, a declarat că fenomenul putea fi combătut dacă sistemul ar fi fost operațional. România dispune de infrastructură pentru combaterea grindinii, dar funcționarea ei a fost întreruptă din cauza unor dispute administrative și financiare nerezolvate între autorități. Viticultorii din Vrancea au pierdut o parte din producția anului pentru un motiv care nu ține de climă, ci de incapacitate instituțională.

(Foto: Magnific)