În ultimii ani, Uniunea Europeană (UE) a fost scena unor dezbateri intense privind reglementarea culturilor modificate genetic (OMG) și a noilor tehnici genomice (NGT), notează Euractiv.

Aceste discuții au fost marcate de divergențe între statele membre cu privire la definirea și patentarea acestor culturi. În acest context, Polonia a jucat un rol esențial în încercarea de a debloca impasul legislativ, propunând compromisuri și soluții menite să armonizeze pozițiile divergente ale statelor membre.

Contextul reglementării NGT în UE

În iulie 2023, Comisia Europeană a propus ca plantele obținute prin "noi tehnici genomice" să fie excluse de la reglementările stricte impuse organismelor modificate genetic (OMG) conform Directivei OMG din 2001.

Această propunere urmărea să creeze o nouă categorie, "categoria 1", pentru astfel de culturi, care ar fi considerate echivalente cu plantele obținute prin metode convenționale de reproducere.

Astfel, aceste culturi ar fi fost exceptate de la reglementările stricte aplicate OMG-urilor de primă generație, care implică inserarea unui gene străine pentru a conferi proprietăți noi, cum ar fi rezistența la pesticide sau o durată de conservare mai lungă, precizează Euronews.

Provocările definirii și patentării NGT

Cu toate acestea, guvernele statelor membre nu au reușit să ajungă la un consens privind modul exact de definire a acestor produse și dacă acestea ar trebui să fie brevetabile.

Problema brevetării a fost deosebit de controversată, deoarece brevetele ar putea conferi drepturi de monopol producătorilor, limitând accesul fermierilor și al altor părți interesate la aceste tehnologii.

Parlamentul European, care și-a adoptat deja poziția asupra propunerii, dorește să interzică toate aceste plante de la protecția prin brevet pentru a preveni monopolurile.

Inițiativele Poloniei pentru deblocarea negocierilor

În calitate de deținătoare a președinției rotative a Consiliului UE, Polonia a încercat să avanseze o propunere blocată pentru a elimina o nouă generație de plante editate genetic de la cerințele stricte de licențiere și trasabilitate aplicate organismelor modificate genetic (OMG).

Documentele scurse arată că Varșovia dorește să renunțe la solicitarea Ungariei de a redeschide întreaga discuție politică, revenind în schimb la o definiție anterioară și concentrându-se pe problema brevetelor.

Într-o notă de însoțire a unei propuneri de compromis datată 7 ianuarie, oficialii polonezi au sugerat ca desemnarea ca "categoria 1" să se bazeze "exclusiv pe caracteristicile biologice" și nu pe faptul dacă a fost sau nu brevetată. Această abordare a fost menită să abordeze preocupările legate de existența brevetelor pe plante obținute prin NGT și să faciliteze atingerea unei majorități calificate în Consiliu.

Reacții și perspective

Cu toate acestea, propunerea Poloniei nu a fost lipsită de critici. Astrid Österreicher, specialist în politici ale UE la think tank-ul german TestBiotech, a argumentat că această abordare ar face puțin pentru a limita puterea marilor firme agrochimice, una dintre principalele preocupări ale opozanților culturilor modificate genetic.

De asemenea, ecologiștii au criticat ideea că pragul pentru desemnarea unei tulpini de cultură NGT ca echivalentă cu o plantă obținută prin reproducere convențională poate fi stabilit la un anumit număr de molecule în genomul său.

Ei susțin că chiar și mici modificări ale genomului unei plante ar putea conferi proprietăți nedorite sau periculoase, argumentând că toate noile tulpini ar trebui să fie supuse unei evaluări riguroase a riscurilor.

În ciuda eforturilor Poloniei, la 26 iunie 2024, reformele planificate ale reglementărilor UE privind culturile modificate genetic au fost puse sub semnul întrebării după ce o încercare belgiană de a forja un acord interguvernamental privind liberalizarea pentru noile tehnologii a eșuat.

Austria, Croația, Ungaria, Polonia, Slovacia și Slovenia au semnalat că vor opune rezistență chiar și celei mai recente propuneri de compromis, în timp ce Belgia, Bulgaria și Germania s-ar abține. Aceasta a determinat Belgia să retragă un vot de pe agenda unei reuniuni a diplomaților la Bruxelles.

Eforturile Poloniei de a debloca impasul privind reglementarea culturilor editate genetic reflectă complexitatea și sensibilitatea acestui subiect în cadrul UE.

Deși propunerile sale au vizat găsirea unui echilibru între inovare și protecția intereselor publice, divergențele persistente între statele membre subliniază necesitatea unor discuții continue și aprofundate pentru a ajunge la un consens care să reflecte atât progresul științific, cât și preocupările societale. (Foto: AI Generator)