Bursa europeană a cartofului a înregistrat în săptămâna 12-16 mai 2026 creșteri semnificative de preț, confirmate de Gazeta de Agricultură. Contextul este unul complex: producția europeană de cartofi a scăzut în 2025 din cauza condițiilor meteo nefavorabile din vest, iar stocurile din depozite s-au redus accelerat în primăvara lui 2026. Pentru România, situația are o dublă semnificație. Pe de o parte, fermierii care au reușit să producă și să păstreze cartofi în condiții corespunzătoare pot vinde acum la prețuri mai bune. Pe de altă parte, România importă în prezent aproximativ 56% din necesarul de cartofi, o dependență structurală care transformă orice creștere de preț pe bursa europeană în scumpire directă la raftul din supermarket.

Paradoxul este dureros: România are solul și clima potrivite pentru cartofi de calitate ridicată, dar suprafața cultivată a coborât la circa 20.000 de hectare, față de un necesar estimat la 250.000 de hectare pentru autosuficiență. Motivele sunt bine documentate: prețurile mici din anii anteriori au descurajat investițiile, lipsa sistemelor de irigații face cultura riscantă în perioadele secetoase, iar absența depozitelor frigorifice la nivel de fermă obligă producătorii să vândă la recoltare, când prețurile sunt cel mai scăzute. Explozia de pe bursa europeană ar putea fi un semnal că piața recompensează din nou producția locală, dar numai fermierii echipați cu depozitare și irigații pot valorifica această fereastră.

Tanczos Barna, ministrul interimar al agriculturii, a anunțat pe 14 mai 2026 că a fost achitat un procent semnificativ din subvențiile restante pentru fermieri și crescătorii de animale, un sprijin de lichiditate important, dar care nu rezolvă problema structurală a dependenței de import la cartofi. Deputatul Călin Matieș a anunțat simultan un ajutor de 2 lei pe kilogram pentru producătorii de cartofi, o măsură punctuală, insuficientă pentru a acoperi costurile unui an agricol în care inputurile s-au scumpit cu 35-70% față de 2025.

(Foto: Magnific)