Piața agricolă intră în 2026 cu un paradox tot mai vizibil: producții ridicate la nivel european, dar marje scăzute pentru fermieri. Conform datelor Eurostat, în 2024–2025, prețurile medii la cereale în Uniunea Europeană au scăzut cu 20–30% față de vârful atins în 2022, revenind aproape de media pre-pandemică, în timp ce costurile de producție s-au ajustat mult mai lent.

În România, acest decalaj este și mai accentuat. Datele INS arată că prețul mediu la grâu și porumb la poarta fermei a scăzut semnificativ în 2024, în timp ce costurile cu inputurile, energia și serviciile au rămas peste nivelul din 2019 cu 25–35%. În aceste condiții, volumul nu mai compensează pierderea de valoare unitară.

Poziția României pe piața europeană este dominată de exportul de materii prime. Conform Comisiei Europene, peste 60% din producția de cereale este exportată ca produs neprocesat, expunând fermierii la volatilitatea piețelor internaționale și la costuri logistice ridicate. Diferențele de preț dintre fermele din România și cele din vestul UE sunt explicate mai puțin de productivitate și mai mult de structură și acces la piață.

Pentru 2026, datele indică o piață caracterizată de concurență intensă și putere de negociere redusă la nivelul producătorului primar. Fără mecanisme de integrare pe lanțul valoric sau strategii comerciale mai sofisticate, profitabilitatea rămâne vulnerabilă la fluctuații minore de preț.

(Foto: Freepik)