Agricultorii din Romania au dovedit si in acest an ca pot insemna principalul motor de crestere al economiei Romaniei. Din pacate, jocurile de pe pietele internationale, embargoul impus de Rusia dar si capacitatea inca redusa de procesare au determinat minusuri la capitolul profit. E drept, exporturile de cereale au crrescut substantial, dar, dupa cum se stie, produsul finit este acela care aduce beneficii substantiale. Pana atunci, sa ne multumim cu ce da bunul Dumnezeu, daca tot n-avem irigatii, dar, mai ales, sa ne bucuram de truda fermierilor romani. De la Eurostat citire Productia agricola din 2014 va depasi usor nivelul record de anul trecut, releva cele mai recente prognoze ale Comisiei Europene. Astfel, randamentul la hectarul de porumb si floarea soarelui ar fi cu 0,4-0,5% peste nivelul de anul trecut. Asta dupa ce fermierii au strans deja in hambare recolte record la rapita si la grau. In mod tradiional pentru Romania, un an agricol bun era urmat de unul prost sau, in cel mai bun caz, egal cu media anilor precedeni. Regula nescrisa a fost incalcata: dupa un an record in 2013, se pare ca la finalul anului 2014 vom bifa un rezultat mai bun. Anunul vine dupa ce producia la grau s-a apropiat de 7,4 milioane de tone si a depasit cu 0,4% nivelul de anul trecut, potrivit unei declaraii ale Ministrului Agriculturii, Daniel Constantin. La rapia s-a inregistrat cea mai buna recolta dupa 1970, dupa ce producia aproape s-a dublat la 1,1 milioane de tone. Cum si recolta de anul trecut a fost foarte buna, agricultura poate aduce o contribuie importanta la dinamica economiei si poate avea un impact important la nivel macro, in special din prisma preurilor la alimente, care ar trebui sa aiba o dinamica slaba. In momentul de faa, Romania este cel mai mare producator de floarea soarelui din Uniunea Europeana, este numarul doi la porumb si se afla intre cele mai importante ari, din prisma graului. Dar, in ciuda miliardelor de euro pompate de Uniunea Europeana, in randul marilor producatori, Romania are unele din cele mai proaste randamente la hectar, cu mult chiar sub media europeana. Cu 3,5 tone la hectar la grau in 2014, Romania este cu o treime sub media europeana, in vreme ce, la porumb, diferena este si mai mare, in defavoarea arii noastre. Mai mult, cel mai mare producator de porumb din UE, Frana, are o productivitate de peste doua ori mai mare decat Romania. Or, macar atingerea mediei europene, nici macar a celei din Frana sau Germania, ar transforma Romania in adevaratul granar al Europei. De precizat ca excepia notabila este floarea soarelui, unde fermierii obin deja randamente egale cu media Uniunii si sunt cei mai importani producatori din Europa. Porumb: Productie mare, randament mic Romania este pe primul loc in Uniunea Europeana din punct de vedere al suprafetei cultivate cu porumb, insa este departe de prima pozitie in ceea ce priveste randamentul la hectar, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin: Randamentul este inca scazut in Romania, iar cel mai elocvent exemplu este porumbul. Si la porumb, si la floarea soarelui, Romania este pe primele doua locuri in Uniunea Europeana, vis-a-vis de suprafata cultivata si la productie, a spus ministrul. El a adaugat ca, daca la porumb, Romania este pe primul loc in UE, cu o suprafata de 2,5 milioane de hectare cultivate, din punct de vedere al randamentului este departe de prima pozitie. Avem un randament de 4-4,5 tone la hectar, in timp ce, in Franta, randamentul mediu este de peste 8 tone la hectar, iar in Belgia e un randament de 11 tone la hectar, a mai spus ministrul. Romania se afla pe pozitia a doua in Europa la productia de porumb, cu peste 11 milioane de tone, dupa Franta, care are o productie de 17 milioane tone, dar pe o suprafata cultivata mai mica, de numai 1,7 milioane de hectare. Cartofi: Productia record aduce lacrimi Sfarsitul verii i-a facut fericii pe unii agricultori. Avem producie-record de cartofi, dar marfa multa nu inseamna si profit. Producatorii se plang ca nu pot ajunge in piee si nici nu au unde sa isi pastreze recoltele. Asa ca, oamenii sunt nevoii sa isi vanda marfa pe marginea soselei, la preuri care abia acopera costul de producie. Asta inseamna ca trebuie sa accepte preul oferit de intermediari sau sa stea cu marfa pe marginea soselei. Ajung sa dea un kilogram de cartofi cu 30-40 de bani, pre care abia acopera costurile de producie. Desi producia locala risca sa se piarda, in lipsa cumparatorilor, importurile sunt in crestere faa de anul trecut. Ministrul Agriculturii critica recent calitatea cartofilor pe care ii importam. Cu toate acestea, cantitatea adusa in ara in primele sapte luni depaseste 76.000 de tone, adica o cantitate aproape de doua ori mai mult decat anul trecut. ?i exportam abia a opta parte! Sfecla si legume: Plus la productie, plus la necazuri Potrivit INSSE, producia de sfecla de zahar a crescut cu 37,6%, in principal datorita cresterii randamentului la hectar cu 32,7%, dar si a suprafeei cultivate cu 3,7%. La legume, producia a fost mai mare cu 13,6%, datorita cresterii produciilor medii la hectar, desi suprafeele cultivate au avut o usoara scadere. Produciile au fost mai mari la: castravei cu 12,6%, ceapa cu 10,1%, tomate cu 9,1%, morcovi cu 9,0%, pepeni verzi si galbeni cu 9,0%, ardei cu 8,7%, varza cu 3,7%. In ceea ce priveste suprafaa cultivata cu cartofi, in anul 2013, Romania s-a situat pe locul trei dupa Polonia, Germania si pe locul sapte la producie dupa Germania, Olanda, Frana, Polonia, Regatul Unit si Belgia datorita randamentului inferior. Din pacate, legumicultorii au intampinat dificultati uriase, din cauza efectelor colaterale ale embargoului impus de Rusia pentru furnizorii din Uniunea Europeana, acestia urmand a fi despagubiti, intr-o oarecare masura, in urma unei decizii a Comisiei Europene pentru Agricultura. Exportul de cereale, solutia saracului In primul semestru din acest an, Romania a exportat 2,46 milioane de tone de cereale - grau si porumb, in crestere cu 37% faa de perioada similara din 2013, arata datele publicate de Ministerul Agriculturii. Din cantitatea de cereale plasata pe pieele externe piaa UE si arile tere, graul a reprezentat 1,385 milioane tone, iar porumbul 1,074 milioane tone. Din exporturile de porumb s-au obinut 328,6 milioane de euro, iar din cele de grau 293,6 milioane de euro. Potrivit datelor MADR, incasarile totale obinute din exporturile de grau si porumb au depasit 622,2 milioane de euro, in perioada ianuarie - iunie 2014, reprezentand aproape o treime 30% din suma totala incasata din exporturile de produse agroalimentare, care s-a cifrat la 2,030 miliarde de euro in primul semestru. In perioada similara din 2013, incasarile din exporturile de grau si porumb au fost de 538,4 milioane de euro. De asemenea, balana comerciala cu produse agroalimentare a Romaniei a inregistrat un deficit de 295,3 milioane de euro, comparativ cu un deficit de 450,59 milioane euro inregistrat in aceeasi perioada a anului 2013. Cu toate aceste date imbucuratoare, de fapt, exportul de produse agricole neprocesate nu inseamna altceva decat solutia saracului. Daca este dificil sa exportam produse de panificatie, nu ar fi imposibil sa devenim exportatori de faina. Desi exportam mult porumb, cu mult mai bine ar fi sa exportam produse finite sau macar semiprocesate din porumb. Pentru asta, insa, trebuie ca si partea de procesare sa se devolte intr-un ritm sustinut. In acest fel, achizitia productiei agricole va fi cu mult mai lejera, iar profitul, in urma exportului de produse alimentare, ar fi cu mult mai substantial.