Zootehnia românească este chemată să reducă impactul asupra mediului fără a compromite productivitatea. Conform Eurostat (2024), sectorul zootehnic contribuie cu aproximativ 17% la emisiile totale de gaze cu efect de seră din agricultură, principalul vector fiind metanul provenit din fermentația enterică și gestionarea dejecțiilor.

Comisia Europeană, prin Pactul Verde și noua strategie Methane Action Plan 2030, recomandă o reducere de 30% a emisiilor de metan până la finalul deceniului. Pentru România, acest obiectiv este fezabil doar prin adaptarea tehnologiilor în ferme: acoperirea platformelor de gunoi de grajd, utilizarea digestorilor de biogaz, aditivi furajeri care reduc fermentația și managementul hranei pentru vaci și porci.

AFIR finanțează aceste investiții prin măsura DR-27 – „Gestionarea sustenabilă a dejecțiilor zootehnice”, cu un buget de 250 milioane euro. În 2024, peste 400 de ferme au aplicat pentru instalarea de sisteme moderne de stocare și tratare a gunoiului de grajd. MADR estimează că adoptarea acestor soluții poate reduce emisiile de amoniac cu 20–25% și pierderile de azot cu peste 15%, crescând în același timp calitatea îngrășămintelor organice.

Pe lângă beneficiul climatic, fermele care implementează astfel de practici devin mai competitive și eligibile pentru scheme de sprijin ecologic. Tranziția către o zootehnie cu emisii reduse nu este o obligație impusă de Bruxelles, ci o șansă de modernizare și eficientizare reală.

(Foto: Freepik)