Uniunea Europeană pierde anual aproximativ 6,4% din producția sa agricolă din cauza riscurilor climatice, echivalentul a peste 28 de miliarde de euro, potrivit unei analize publicate de Morgan Stanley, citată de publicația elenă Ekathimerini. Cele mai mari pierderi sunt atribuite secetei, care generează peste jumătate din daunele raportate în agricultură și zootehnie.

Valurile de căldură intensă și secetele prelungite s-au intensificat în ultimele două decenii, iar tendința este în creștere. În luna iunie 2025, Europa de Vest a înregistrat cele mai ridicate temperaturi din istorie, iar previziunile meteorologice indică o vară și mai caldă decât media multianuală. Aproximativ două treimi din cele mai severe valuri de căldură europene post-1950 s-au produs după anul 2000, ceea ce indică o accelerare evidentă a fenomenelor climatice extreme.

În medie, culturile vegetale pierd anual aproximativ 17,4 miliarde de euro, în timp ce sectorul zootehnic înregistrează pierderi de 10,9 miliarde de euro. Cele mai mari daune provin din secetă, îngheț, grindină și precipitații excesive – evenimente care însumează 80% din impactul negativ legat de climă. Conform estimărilor, aceste pierderi ar putea ajunge la 40 de miliarde de euro anual până în 2050, o creștere cu până la 66% față de nivelul actual.

În ciuda acestor cifre îngrijorătoare, sectorul agricol reprezintă doar 1,65% din PIB-ul Uniunii Europene. Totuși, impactul asupra economiilor naționale este disproporționat, în special în țările unde agricultura joacă un rol semnificativ. De exemplu, în Grecia, agricultura contribuie cu 3,3% la PIB, în Spania și Portugalia cu 2,5%, iar în Letonia cu 4,1% – cel mai ridicat procent din UE. În România, unde aproape 18% din forța de muncă este angajată în agricultură, riscurile climatice au un impact socio-economic mult mai mare decât media europeană.

În anii agricoli afectați grav de fenomene extreme, pierderile pot atinge niveluri dramatice: până la 20 de miliarde de euro în Spania și Italia și peste 3% din PIB în economiile mai mici din Europa Centrală și de Sud. În Grecia, daunele climatice se ridică deja la 3 miliarde de euro anual, dintre care 2,6 miliarde sunt atribuite secetei severe. Se estimează că, până în 2050, aceste pierderi anuale vor crește cu 43%, ajungând la 3,7 miliarde de euro.

Creșterea frecvenței și intensității riscurilor climatice determină o volatilitate tot mai accentuată a randamentelor agricole și a veniturilor fermierilor europeni. Adaptarea sistemelor agricole la noile realități climatice devine o prioritate strategică pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.

(Foto: Freepik)