Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) își exprimă dezamăgirea asupra comunicării deficitare privind Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru sectorul agricol, sector strategic de importanță națională.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – MADR și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene – MIPE, o propunere de finanțare prin PNRR pentru reabilitarea sistemului de irigații, care se încadra în mod natural în noul context verde și digital al agriculturii europene, pornind de la situația actuală și care să ofere sectorului agricol din România, șansa de a deveni cu adevărat rezilient, deci, viabil și competitiv și care, în contextul unui an agricol precum 2020, să reducă presiunea asupra bugetului național.

Valoarea producției de cereale a anului agricol 2020, afectată de pandemia COVID  19, dar mai ales de seceta pedologică și arșița atmosferică fără precedent, a suferit o contracție de  33%  în prețuri curente (conform Eurostat).

Fermierii grav afectați sunt în prezent grav decapitalizați, împovărați financiar, fără lichidități imediate ori garanții disponibile pentru obținerea de finanțări, astfel încât redresarea și reziliența sunt posibile doar prin eforturi comune și susținute prin politici de stat și mediul privat.

Ori, o radiografie la zi a stării sectorului agricol arată următoarele:

• deși au cazut precipitații în această primăvară, acestea nu au avut o repartiție uniformă, astfel încât sunt încă multe zone (mai ales în Moldova și Dobrogea) unde deficitul hidric de anul trecut nu a fost încă depășit;
• diferențele mari de temperatură dintre zi și noapte, temperaturile scăzute din timpul zilei manifestate pe o perioadă îndelungată în această primăvară împiedică realizarea fotosintezei în condiții optime și vor afecta producția agricolă din acest an;
• prețurile inputurilor agricole, care în unele cazuri s-au dublat față de anii anteriori, se reflectă în costuri și erodează rentabilitatea activităților agricole impulsionată de conjunctura favorabilă a pieței mondiale de cereale și oleaginoase;
• potrivit prognozelor meteorologice, există în continuare riscul ca randamentele să fie modeste la culturile de primăvară.

Această stare de lucruri, venită după condițiile anului 2020, un an extraordinar de greu pentru cei cu recolte calamitate, impune intervenția statului prin alocarea urgentă de resurse financiare, la prima rectificare bugetară din anul 2021, după cum urmează:

• cca. 200 milioane de euro pentru despăgubirile aferente culturilor de primăvară, pentru care există procese verbale de constatare și evaluare a daunelor provocate de seceta pedologică și arșița atmosferică din 2020;
• cca. 60 milioane de euro aferente ANT reduse în 2021;
• cca. 435 milioane de euro aferente unui singur an pentru finanțarea investițiilor din strategia integrată pentru gestionarea apei (1/6 din suma necesară până în 2026) pentru eficientizarea infrastructurii principale de irigații, desecări, drenaje, combaterea eroziunii solului, prevenirea deșertificării și dezvoltarea sitemului de antigrindină și creștere a precipitațiilor.

Propunerile transmise de Alianța pentru Agricultură și Cooperare în legătură cu includerea în propunerea de PNRR a strategiei de gestionare eficientă a resurselor de apă pentru irigații (modernizare, reabilitare verde) sunt în deplină concordanță cu solicitările UE, de minimum 36% componentă verde, minimum 20% digitalizare, nu afectează mediul, reduc semnificativ pierderile de apă, creează acumulări de ape moderne și vin acompaniate de analize de impact.

De asemena, de importanță deosebită este și faptul că circa 40-45% din bugetul propus, este re-investit în România prin proceduri de tip offset (transfer de tehnologie de fabricație echipamente, calificare forță de muncă, dezvoltare de aplicații digitale avansate cu firme românești, instruire și asistență fermieri pentru conectare integrată a exploatațiilor irigate, pe principiul on-demand.

Considerăm total inadecvată abordarea de a exclude agricultura din PNRR pentru motivul că acest sector economic beneficiază de fonduri europene prin PNDR, deoarece Pilonul II pune la dispoziție resurse de investiții pentru infrastructura secundară. Sumele aferente STRATEGIEI DE GESTIONARE INTEGRATĂ A APEI sunt pentru a realiza investiții în infrastructura principală, și care trebuie realizată de statul român !

De aceia, permiteți-ne să ne exprimăm nedumerirea și dezamăgirea profundă că nu a fost transmisă la Brusseles STRATEGIA DE GESTIONARE INTEGRATĂ A APEI CA RESURSĂ NEREGENERABILĂ, VITALĂ PENTRU ROMÂNIA, pentru a fi inclusă în PNRR și că au fost secretizate toate documentele referitoare la acest program.

În situația actuală, Guvernul României are obligația de a corecta această situație, indiferent de motivele care au dus la excluderea din PNRR a finanțării de 2.6 mld. euro a STRATEGIEI DE GESTIONARE INTEGRATĂ A APEI CA RESURSĂ NEREGENERABILĂ, care este VITALĂ PENTRU ROMÂNIA, și de a identifica resurse pentru a acoperi sumele respective din surse proprii sau din surse atrase (împrumuturi).

Facem apel la conducerea Guvernului României, a MADR și MIPE de a-și intensifica eforturile și de a face toate demersurile posibile ca până la aprobarea finală a PNRR, la sfârșitul anului 2021, să fie inclusă STRATEGIA DE GESTIONARE INTEGRATĂ A APEI cu o finanțare de 2.6 mld. euro pentru sectorul agricol românesc. Aceasta se poate realiza fie prin diminuarea sau realocarea bugetelor altor programe, fie prin redirecționarea eventualelor sume necheltuite, fie prin suplimentarea bugetului PNRR.

În paralel, insistăm asupra solicitării noastre ca, la proxima rectificare bugetară, să fie prevăzute sumele prezentate mai sus.

Vă mulțumim și așteptăm cu speranță să vă aplecați asupra problemelor sectorului agricol din România!