Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a organizat evenimentul „Fascinanta călătorie a cartofului, de la sămânță la farfurie!”.

Evenimentul s-a desfășurat în format hibrid și a debutat cu introducerea făcută de către dl. Vasile Iosif, Președinte AIPROM.

Cu acest prilej a fost prezentată pe scurt situația industriei de protecție a plantelor, precum și provocările pe care aceasta trebuie să le depășească în context european și național.

”Obiectivul global al acestor strategii (n.r. De la Fermă la Consumator și pentru Biodiversitate 2030) este reprezentat de regândirea întregului lanț de aprovizionare și construirea unui sistem alimentar durabil din punct de vedere ecologic, social și economic, care să acopere toate verigile unei economii circulare.

Având în vedere aceste obiectivecred că este timpul să ne întrebăm dacă: putem furniza produse alimentare într-un mod sustenabil pentru o populație în creștere? Putem menține profitabilitatea și viabilitatea fermelor din Uniunea Europeană?

Poate fermierul roman și european să-și protejeze culturile agricole cu mai puține produse de uz fitosanitar atunci când există un număr în creștere de organisme de dăunare? Vor contribui cele doua strategii la crearea unei agriculturi europene mai rezilientă la crizele care vor urma, sau doar vom transfera problemele noastre către alte continente?” – a spus dl. Vasile Iosif, Președinte AIPROM.

În prima parte a evenimentului membrii Consiliul Director  au răspuns întrebărilor adresate de către Lucian Mîndruță, moderatorul evenimentului cu privire la activitatea, realizările AIPROM din anul 2021, precum și obiectivele de dezvoltare viitoare.

A doua parte a evenimentului a avut ca temă situația culturii de cartof în România, discuția fiind deschisă de o prezentare cu date statistice relevante și a continuat cuo dezbatere despre aportul fiecărui actor implicat în etapele călătoriei cartofului, de la sămânță la farfurie.

Dna. Paulina Gabor, Director Direcția Fitosanitară, a vorbit despre importanța colaborării autorităților cu industria de protecție a plantelor din România. „Colaborăm cu industria pentru că numai așa putem obține recolte sănătoase. Cultura cartofului este susceptibilă la atacul multor organisme de dăunare. Monitorizarea acestei culturi începe de la analiza solului până la produsul finit” – a punctat Director din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare.

Dna. Elena Izadi, sefa Biroului de Protecția Plantelor și Carantina Fitosanitară, a punctat faptul că aceasta este o cultură importantă și din punct de vedere fitosanitar necesită o atenție deosebită,fiind atacată de numeroase organisme de dăunare.

„O parte din aceste organisme sunt obișnuite așa cum este Gândacul de Colorado, iar alte sunt organisme dăunătoare de carantină – organisme destul de periculoase care produc pagube mari și sunt dificil de eradicat.

O parte din aceste organisme de carantină sunt prezente și în România. Sunt organisme greu de combătut, însă cu sprijinul fermierilor și cu sprijinul ANF sperăm ca aceste organisme de carantină să fie eradicate și să obținem un cartof sănătos care să fie găsit atât în supermarket și care să circule liber în U.E”.

Gheorghe Boțoman, Membru Fondator FNCR, a vorbit despre problemele pe care le întâmpină fermierii în combaterea organismelor de dăunare din cultură. „Pentru anumite boli de carantină nu există metode de combatere, nici chimică, nici biologică, sunt doar măsuri preventive care pot fi luate la nivel de fermă.

Pentru segmentul dăunători de sol, fermierii se confruntă cu probleme majore. Sunt foarte puține produse pentru dăunătorii de sol omologate în România. Pentru a combate nematozi cu chist este nevoie de o combatere integrată și de utilizare unor soiuri tolerante sau rezistente” – a subliniat Gheorghe Boțoman.

Un exemplu de bune practici în ceea ce privește colaborarea dintre fermieri și industria de procesare a cartofului este reprezentat de colaborarea dintre compania PepsiCo (producatoare de chipsuri) și Grup Șerban. Marius Dineș – AgroField Coordinator România PepsiCo a vorbit despre standardele pe care fermierii trebuie să le îndeplinească pentru a livra cartofi pentru chipsuri, dar și despre colaborarea de succes pe care compania a dezvoltat-o cu Grupul de firme Șerban Holding.

„Avem standarde PepsiCo interne și ne aliniem certificării Global G.A.P. Ne propunem ca în 2-3 ani toți fermierii cu care colaborăm să fie certificați Global G.A.P. Cu mândrie pot să spun că aproape 100% din cartofii pe care îi procesăm provin din producția internă, de la fermierii din România”.

Despre certificarea Global G.A.P a vorbit specialistul Ionuț Nache, Director General INAQ Consulting.

„Sunt specificații foarte clare, sunt criterii de audit, oamenii trebuie să fie calificați în acest sens. Echipamentele utilizate trebuie să fie calibrate. În ceea ce privește analizele, toate analizele solicitate sunt în baza caietului de sarcini și neapărat laboratorul unde se efectuează analizele trebuie să fie acreditate. Totul este extrem de atent monitorizat. Privim totul din perspectiva consumatorului și trebuie să ne asigurăm că totul este sigur pentru consum.”

Romulus Oprea, Președinte Federația Națională Cartoful a vorbit despre rentabilizarea producției de cartof în România și despre pașii pe care trebuie să îi parcurgă fermierii pentru a se asigura că producția obținută ajunge la consumator.

„Avem nevoie de material de plantare corespunzător, fermieri specializați și trebuie să rezolvăm problema irigațiilor și a depozitelor. Prin asociere putem avea acces mai facil în supermarketuri. Deja găsim cartof românesc în supermarket.

Suntem în direcția bună, însă avem nevoie de puțină rigoare, avem nevoie de date clare și reguli. Există 70 de boli și dăunători la cartof și, cu toate aceste neajunsuri suntem deja în supermarket și nu ne rămâne decât să fim plătiți la calitate egală cu prețuri egale” – a punctat Romulus Oprea.

Punctul de vedere al distribuitorului a fost prezentat de către Alin Miheșan, Director Comercial ChemarkRom care a vorbit despre nevoia de consultanță a fermierilor, dar și despre importanța și rolul fitofarmaciilor la nivel local. „Deservim în jur de 22.000 de hectare în toate zonele agricole unde se cultivă cartof în România și avem 2 echipe dedicate.

Fermierii care cultivă cartof sunt foarte bine informați, cunosc noutățile dar au o mare nevoie de soluții și alternative disponibile. Principala cerință pe care fermierii o au de la noi (de la distribuitori) este să fim disponibili pentru a valida o anumită tehnologie.

Retragerea unor soluții de protecție a plantelor îi lasă pe fermierii expuși în față unor probleme pentru care nu există soluții care le pot înlocui” – a spus Alin Miheșan, Director Comercial ChemarkRom.