Ideea de a folosi urina și fecalele umane ca îngrășământ în agricultură nu este nouă. Susținătorii sugerează că, pentru a aborda pierderea biodiversității și poluarea, trebuie să se treacă la o economie circulară. De ce să nu reciclăm și deșeurile corpului nostru ca îngrășământ, cu condiția să nu existe riscul ca microbii dăunători sau urmele din produse farmaceutice să ajungă în culturile consumate, se întrabă autorii unui studiu citat de FoodNavigator.

Fosfor, calciu, azot, potasiu, carbon, bor, zinc, fier…

Majoritatea nutrienților necesari creșterii plantelor apar în urina și fecalele umane. Urina este bogată în special în azot și potasiu și conține urme de metale precum bor, zinc și fier. Fecalele ar putea, teoretic, să furnizeze solurilor alți nutrienți, cum ar fi fosfor, calciu și magneziu sau carbon organic valoros.

Acum, un nou studiu din Frontiers in Environmental Science susține că produsele derivate din reciclarea urinei și fecalelor umane sunt îngrășăminte cu azot viabile și sigure pentru cultivarea varzei.

Cercetătorii germani au comparat producția comercială a culturii de varză albă cultivată pe sol îmbogățit cu îngrășăminte convenționale cu produse moderne deja fabricate din urină umană care sunt transformate în amoniu și nitrat.

Acestea au inclus Aurin, care a fost recent aprobat pentru utilizare în agricultură în Elveția, Liechtenstein și Austria, și CROP (producția combinată de alimente organice regenerative) dezvoltată de Institutul de Medicină Aerospațială al Centrului Aerospațial German pentru a recicla apele uzate pe baze lunare sau pe Marte.

Efectele acestor produse asupra creșterii verzei au fost testate atât atunci când sunt aplicate separat pe sol, cât și în combinație cu compost fecal, reciclat din toalete uscate.

„Potențial uriaș de a înlocui produsele sintetice actuale”

Îngrășămintele obținute din fecale și urină umane au „potențial uriaș” de a înlocui până la 25% din produsele sintetice actuale în unele țări, potrivit cercetării.

Autorul principal, Dr. Ariane Krause, om de știință la Institutul Leibniz de Culturi Legumicole și Ornamentale din Großbeeren, Germania, a declarat: „Rezultatele studiului nostru demonstrează că îngrășămintele cu urină nitrificată precum Aurin și CROP au un potențial imens ca îngrășământ în agricultură. Ei pledează pentru o utilizare mai mare a acestor produse reciclate în viitor.”

„Dacă sunt corect pregătite și controlate de calitate, până la 25% din îngrășămintele minerale sintetice convenționale din Germania ar putea fi înlocuite cu îngrășămintele reciclate din urina și fecalele umane.

Combinată cu o tranziție agricolă care implică reducerea creșterii animalelor și a cultivării plantelor pentru furaje, ar fi necesar și mai puțin îngrășământ sintetic, rezultând, de exemplu, un consum mai mic de gaze naturale fosile.”

„Risc scăzut ca unii compuși farmaceutici să intre în sistemul alimentar”

În ceea ce privește siguranța, autorii studiului au raportat un risc scăzut al produselor farmaceutice din compostul fecal.

Autorii au analizat deșeurile umane pentru 310 de substanțe chimice - inclusiv aditivi de cauciuc, insecticide și produse farmaceutice. Acestea au fost găsite în 6,5% din probele examinate, dar totuși la concentrații scăzute.

Cercetătorii au spus că doar analgezicul ibuprofen și medicamentul anticonvulsivant și care stabilizează starea de spirit carbamazepina au fost detectabile în părțile comestibile ale varzei, dar în concentrații semnificativ scăzute. Mai mult de jumătate de milion de capete de varză ar trebui consumate pentru a acumula o doză echivalentă cu o pastilă de carbamazepină, au raportat ei.

„În general, riscul pentru sănătatea umană al compușilor farmaceutici care intră în sistemul alimentar prin utilizarea compostului fecal pare scăzut”, au concluzionat autorii.

„Îngrășămintele din urină umană nitrificată au dat randamente similare cu cele ale unui îngrășământ convențional și nu au prezentat niciun risc în ceea ce privește transmiterea agenților patogeni sau a produselor farmaceutice”, a spus prima autoare Franziska Häfner, doctorand la Universitatea din Hohenheim, Stuttgart.

„Aplicarea combinată a îngrășămintelor cu urină nitrificată și a compostului fecal a condus la un randament ușor mai scăzut, dar poate crește conținutul de carbon din sol pe termen lung, promovând producția de alimente rezistente la climă.”

FoodNavigator a întrebat-o pe dr. Ariane Krause dacă studiul ar atenua temerile cu privire la consecințele neprevăzute ale utilizării de noi îngrășăminte reciclate din urină și fecale, cum ar fi riscul de contaminare a microbiomului, fie că este vorba de reziduuri farmaceutice sau de alte „entități noi” precum microplasticele?

„Dacă colectăm excretele umane separat de alte fluxuri de apă uzată, microplasticul nu reprezintă o problemă”, a spus ea. „Microplasticele intră în cea mai mare parte în apele uzate prin apele gri de la mașinile de spălat, scurgerea apei de ploaie sau apele uzate din industrie și comerț. Deci, excretele umane „pure” nu conțin de obicei microplastice; numai din hrana este contaminată ca peștele.

„În plus, majoritatea produselor farmaceutice sunt conținute în urina umană. În timpul tratamentului urinei pentru a deveni un îngrășământ de reciclare, un pas foarte important este filtrarea. Aici, majoritatea (<99%) pha produsele rmaceutice sunt eliminate. Partea fecală conține mai puține produse farmaceutice, care sunt parțial degradate în timpul compostării.

„Mai mult, în majoritatea sistemelor actuale, produsele farmaceutice nu sunt îndepărtate, ci eliberate în râuri cu apa de scurgere de la stația de epurare a apelor uzate. De asemenea, îngrășămintele minerale sintetice convenționale nu sunt uneori benefice pentru biomul solului, deoarece aplicarea lor nu ține cont de conținutul de humus din sol.”

Ea a adăugat că reciclarea tuturor resurselor este o soluție care poate face față provocărilor globale precum schimbările climatice.

„Prin colectarea separată a deșeurilor umane și transformarea lor în îngrășământ ne propunem trei obiective, care vor fi o îmbunătățire a situației actuale: vom folosi mai puțină apă în toalete, ceea ce este relevant în fața schimbărilor climatice; dar și pentru că o diluare mai mică face tratamentul mai eficient, ceea ce ne permite să reciclăm mai mulți nutrienți și să eliminăm mai mulți poluanți precum produsele farmaceutice.

Provocarea este că trebuie să ne adaptăm sistemul de salubrizare, care va fi posibil pas cu pas și cu curaj și creativitate.”

Sursa:

”Our toilets can yield excellent alternatives for widespread polluting fertilizers”-Frontiers in Environmental Science​. DOI: 10.3389/fenvs.2022.1038175