Sustenabilitatea a incetat sa mai fie un concept abstract pentru fermierii romani - devine conditie de acces la finantare, la contracte cu retailul modern si la pietele de export din UE. Planul Strategic PAC 2023-2027 aloca o parte semnificativa din buget interventiilor legate de mediu si clima: eco-schemele, platile pentru practici agricole benefice pentru sol si biodiversitate si sprijinul pentru agricultura ecologica sunt cuplate direct cu subventiile de baza pe care fermierii le primesc anual de la APIA.

Cifrele din teren confirma ca tranzitia este in curs, desi inegala. Romania numara la 1 ianuarie 2026 peste 15.000 de operatori certificati in agricultura ecologica, iar suprafata cultivata bio a ajuns la 780.000 de hectare - 6% din totalul agricol. Fermierii care adopta rotatia culturilor, reduc pesticidele si gestioneaza eficient gunoiul de grajd nu doar ca respecta legislatia, ci acceseaza prime suplimentare prin eco-scheme si se califica pentru contracte cu lanturi de retail care au asumat public tinte de sustenabilitate pentru 2027-2030.

Presiunea legislativa europeana se intensifica. Strategia Farm to Fork prevede ca 25% din suprafata agricola a UE sa fie cultivata ecologic pana in 2030 - Romania se afla la 6%, deci distanta este enorma. Desi tintele au fost temperate dupa presiunile din 2024 ale organizatiilor fermierilor europeni, directia ramane neschimbata: ferma care nu poate demonstra practici sustenabile va fi dezavantajata in accesul la fonduri si piete in deceniul urmator.

Avantajul competitiv real al Romaniei in acest context este solul. Suprafetele agricole extinse, cu o poluare istorica mai redusa fata de Europa de Vest, ofera un punct de plecare favorabil pentru conversia la practici ecologice sau regenerative. Fermierul care intelege ca sustenabilitatea nu este un cost suplimentar, ci un activ pe termen lung, se pozitioneaza azi pentru piata de maine.

(Foto: Magnific)