Mijlocul lunii mai 2026 aduce condiții meteorologice care complică semnificativ lucrările agricole în câmp. ANM a emis în perioada 11-14 mai o informare cu trei coduri galbene care au acoperit practic toată România: instabilitate atmosferică cu vijelii de 50-90 km/h, grindină, averse torențiale de 15-40 de litri pe metru pătrat în intervale de 1-3 ore și descărcări electrice. La munte, inclusiv la Arieșeni, în Bihor, au căzut ninsori. Temperaturile au scăzut brusc: Banatul a trecut de la maxime de 25 de grade la 16 grade, Transilvania de la 23 la 13 grade, cu minime nocturne spre 4-5 grade.

Impactul asupra lucrărilor agricole este direct și imediat. Gazeta de Agricultură a avertizat că fereastra de tratamente și semănat s-a închis practic până pe 14 mai și se redeschide abia după 17 mai, o întrerupere de cel puțin trei zile în perioade agronomice critice. Grâul se afla în faza de burduf, orzoaica la înspicat, momente în care aplicarea fungicidelor din tratamentul T2 este esențială pentru protejarea producției cantitative și calitative. Fermierul care nu a efectuat tratamentul T2 înainte de deteriorarea vremii intră acum în calcul de pierderi de producție, nu de optimizare a costurilor. Temperatura scăzută și umiditatea ridicată favorizează totodată apariția septoriozei și a altor boli foliare la cereale, un risc suplimentar în câmpurile netratate.

Seceta pedologică moderată și puternică persistă simultan în Maramureș, Banat, Crișana și nord-vestul Transilvaniei, un contrast aparent paradoxal față de ploile torențiale din restul țării. Explicația este agronomică: ploile de tip convectiv, cu intensitate mare pe intervale scurte, nu reîncarcă eficient solul la adâncimile necesare culturilor. Apa se scurge de la suprafață înainte să fie absorbită, lăsând stratul profund de sol în continuare deficitar hidric. Fermele din aceste zone care nu au sisteme de irigații funcționale sunt expuse celui mai mare risc de stres hidric la culturile de primăvară.

Prognoza după 17 mai indică o tendință clară de încălzire, cu maxime de 21-23 de grade spre finalul lunii, o fereastră de recuperare pentru lucrările întârziate. Fermierul care a pregătit logistica în avans, utilaje verificate, produse de protecție în stoc, planul de tratament stabilit, poate recupera rapid. Cel care improvizează în condiții meteo nepotrivite nu protejează cultura, ci irosește resurse. Meteorologia agricolă a încetat să mai fie o variabilă gestionabilă prin experiență, a devenit o disciplină de planificare riguroasă, cu date și decizii luate cu cel puțin 72 de ore în avans.

(Foto: Magnific)