Peste 75% dintre copiii de la sate nu au mers niciodată la un spectacol de Crăciun sau într-o excursie în vacanța de iarnă, dar le-ar plăcea să o facă. Acestea sunt două dintre rezultatele ultimului sondaj realizat de fundația World Vision România “Adevăruri ale Crăciunului la sat pentru copii și adolescenți”.  

De Moș Nicolae, fundația lansează campania “Iarna pe o altfel de uliță” prin care vrea să  ofere o primă altfel de experiență în perioada sărbătorilor de iarnă (precum mersul la un târg de Crăciun, la cinematograf, la un spectacol de Crăciun sau în alte excursii) pentru 2.500 de copii din mediul rural.

Şase din zece copii de la sate (58.8%) nu au avut ocazia să viziteze un târg de Crăciun, deși își doresc acest lucru, iar un sfert dintre adolescenții din mediul rural (25.8%) vor să meargă pentru prima dată la un astfel de târg.

De asemenea, trei sferturi dintre copiii de la sate (peste 75%) nu au mers niciodată la un spectacol de Crăciun, dar ar fi încântați să o facă, iar aproape jumătate dintre adolescenți (45.2%) împărtășesc aceeași dorință.

În plus, mai mult de șapte din zece copii din mediul rural (76.5%) nu au avut niciodată ocazia unei excursii în vacanța de iarnă, iar peste jumătate dintre adolescenți (peste 53%) sunt la rândul lor dornici să trăiască această experiență de sărbători.

Același sondaj arată că mai mult de opt din zece copii (peste 86%) nu au fost niciodată la cinematograf în vacanța de iarnă, iar peste șase din zece adolescenți (60.6%), de asemenea, nu au trăit această experiență.

Unul dintre copiii care nu a ieșit niciodată din satul său în perioada vacanței de iarnă este Luca (9 ani) din județul Ialomița, care i-a scris o scrisoare lui Moș Crăciun.

“Dragă Moșule, de câțiva ani la noi în sat nu mai avem zăpadă de Crăciun nici ca să ne bulgărim. Iar mulți dintre prietenii mei s-au mutat cu părinții la oraș sau au plecat în Germania ori Italia. De multe ori nu am cu cine să mă joc în afară de Eric, dar el vrea să se joace cu o mașină de Poliție pe care a primit-o de la tine.

Eu sunt puțin mai mare și nu vrea să mă joc la fel. Mie îmi place mai mult să fac lego-uri și puzzle-uri. Dar când mă plictisesc și de astea, mă uit singur la desenele sau o ajut pe mama să întindă crema de ciocolată peste blatul de prăjitură.   eu aș vrea mult să merg undeva frumos în vacanța asta de iarnă.

La televizor văd mereu târguri de Crăciun cu multe luminițe colorate, brazi, jucării și clătite pufoase. Văd copii, ca mine, care merg la spectacole cu spiriduși sau la patinoar unde e multă lume care bea ciocolată caldă după ce au obosit. Dar nu vreau să mă duc singur. Să vină și Eric, și colegii mei de clasă. Să fie ca o excursie. Așa vreau“, îi cere Luca lui Moș Crăciun.

Donațiile pentru prima experiență de iarnă a copiilor se pot face printr-un SMS la 8864 cu textul SPERANŢĂ (cost 4 euro/ lună) sau direct pe site-ul World Vision România, unde se poate dona orice sumă: https://bit.ly/47KEUwg.

Printre emoţiile copiilor şi adolescenţilor de Crăciun: stres, tristeţe, plictiseală

Şapte din zece copii şi adolescenţi se simt trişti sau plictisiţi în vacanţa de iarnă, din diferite motive

·         Majoritatea copiilor şi adolescenţi se gândesc că nu se mai pot juca ca altă dată cu zăpadă, nu au prieteni cu care să joace, dar și pentru că în satul lor nu se păstrează tradițiile de sărbători ca odinioară.

·         Doi din zece copii (19%) sunt triști în perioada sărbătorilor pentru că își văd părinții stresați din cauza banilor.

·         Mai mult de unu din zece copii (14.5%) de la sate se simt triști sau plictisiți în perioada de sărbători pentru că nu au nimic distractiv de făcut, iar 12.7% sunt abătuți la gândul că nu vor avea nimic interesant de povestit când se vor întoarce la școală.

Doar 1% dintre adolescenţi spun că nu au motive de stres în perioada sărbătorilor de iarnă. Restul de 99% dintre adolescenţi sunt stresaţi pentru că:

·         Pentru peste 60% dintre adolescenți, temele încărcate reprezintă un factor de stres în perioada vacanței de iarnă.

·         Pentru patru din zece adolescenţi (37.6%) treburile din gospodărie în preajma sărbătorilor reprezintă un alt motiv de stres.

·         Unu din cinci adolescenți (17.2%) se simte trist sau stresat în vacanța de iarnă pentru că vede pe social-media tineri care se distrează mai mult decât ei.

·         Pentru (peste 15%) dintre adolescenți dinamicile conflictuale în familie (între nepoți, părinți, și bunici) reprezintă un motiv de anxietate în perioada sărbătorilor.

„Mi-ar plăcea să merg la un eveniment de Crăciun cu tineri de vârsta mea. Așa pot cunoaște persoane noi și să ne distrăm împreună. Și așa aș putea să mai ies și eu din casă (eu fiind o persoană care iese doar când merge la școală).”- mărturie adolescent

Tradiţiile de iarnă nu se mai păstrează nici la sat

Doi din zece părinții spun despre copiii lor că sigur sau cel mai probabil nu vor merge la colindat iarna aceasta. În rândul adolescenţilor, mai puțin de o treime (30.2%) plănuiesc să meargă cu uratul de aceste sărbători (cu colindul, plugușorul sau alte tipuri de urături).

Dorinţele adolescenţilor în perioadă sărbătorilor de iarnă: mai puţin alcool şi risipă alimentară, egalitate de gen la treburi în gospodările şi soluţii prietenoase cu natura.

În plus:

·         Aproape jumătate (45%) dintre adolescenți și-ar dori să fie mai puțină presiune în privința cheltuielilor.

·         O treime (31.8%) vor să se consume mai puţin alcool la mesele de sărbători.

·         Bărbaţii să ajute mai mult femeile la treburile gospodăreşti (38.3%).

·         Patru din zece adolescenţi (39.4) şi-ar dori ca sărbătorile de iarnă să fie mai prietenoase cu natura (să tăiem mai puţini brazi, podoabe reciclabile etc.).

·         Aproape jumătate (46%) şi-ar dori mai puţină risipă alimentară.

·         Unu din doi (peste 48%) dintre adolescenți și-ar dori mai multe evenimente culturale la ei în sat/comunitate în perioada sărbătorilor de iarnă.

Eșantion respondenți:

825 de părinți dintre care 89% sunt din mediul rural, iar restul sunt din comunități urbane dezavantajate;

535 de adolescenți, dintre care 83.4% sunt din mediul rural, iar restul sunt din alte comunități urbane vulnerabile.